Legea privind organizarea juridicara in Romania

Potrivit unei noi legi adoptate recent de Parlament, s-a creionat cadrul legal privind organizarea juridicara in Romania. Orice persoanã se poate adresa justiþiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãþilor ºi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sãu la un proces echitabil. ªedinþele de judecatã sunt publice, în afarã de cazurile prevãzute de lege. Pronunþarea hotãrârilor se face în ºedinþã publicã, cu excepþia cazurilor prevãzute de lege.

Procedura judiciarã se desfãºoarã în limba românã. Cetãþenii români aparþinând minoritãþilor naþionale au dreptul sã se exprime în limba maternã, în faþa instanþelor de judecatã, în condiþiile prezentei legi. În cazul în care una sau mai multe pãrþi solicitã sã se exprime în limba maternã, instanþa de judecatã trebuie sã asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducãtor autorizat.

În situaþia în care toate pãrþile solicitã sau sunt de acord sã se exprime în limba maternã, instanþa de judecatã trebuie sã asigure exercitarea acestui drept, precum ºi buna administrare a justiþiei cu respectarea principiilor contradictorialitãþii, oralitãþii ºi publicitãþii. Cererile ºi actele procedurale se întocmesc numai în limba românã.
Consemnarea dezbaterilor purtate de pãrþi în limba maternã se face la dictarea publicã a preºedintelui ºi numai în limba românã. Obiecþiunile formulate de cei interesaþi cu privire la traduceri ºi consemnarea acestora se rezolvã de instanþa de judecatã pânã la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de ºedinþã.

Interpretul sau traducãtorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fãcut în baza traducerii sale.

Legea mai stabileste apoi reguli privind organizarea instantelor judecatoresti, compunerea completelor de judecata, atributiile Ministerului Public, Organizarea ºi funcþionarea Institutului Naþional al Magistraturii, asistenþii judiciari, compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanþelor ºi al parchetelor.

Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se abrogã:
a) dispoziþiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 ºi art. 57 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
b) dispoziþiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 ºi (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11-13 ºi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 ºi 3, art. 134 ºi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Lege nr. 304 din 28/06/2004, privind organizarea judiciarã
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 576 din 29/06/2004

TITLUL I
Dispoziþii generale

CAPITOLUL I
Principiile organizãrii judiciare

Art. 1. - (1) Puterea judecãtoreascã se exercitã de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi de celelalte instanþe judecãtoreºti stabilite de lege.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenþei justiþiei.
(3) Ministerul Public îºi exercitã atribuþiile prin procurori constituiþi în parchete, în condiþiile legii.

Art. 2. - (1) Justiþia este unicã, imparþialã ºi egalã pentru toþi.
(2) Justiþia se realizeazã prin urmãtoarele instanþe judecãtoreºti:
a) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie;
b) curþi de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) judecãtorii.

Art. 3. - Competenþa organelor judiciare ºi procedura judiciarã sunt stabilite de lege.

Art. 4. - (1) În activitatea judiciarã, Ministerul Public reprezintã interesele generale ale societãþii ºi apãrã ordinea de drept, precum ºi drepturile ºi libertãþile cetãþenilor.
(2) Parchetele funcþioneazã pe lângã instanþele de judecatã, conduc ºi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliþiei judiciare, în condiþiile legii.

Art. 5. - Ministerul Justiþiei asigurã buna organizare ºi administrare a justiþiei ca serviciu public.

CAPITOLUL II
Accesul la justiþie

Art. 6. - (1) Orice persoanã se poate adresa justiþiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãþilor ºi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului sãu la un proces echitabil.
(2) Accesul la justiþie nu poate fi îngrãdit.

Art. 7. - (1) Toate persoanele sunt egale în faþa legii, fãrã privilegii ºi fãrã discriminãri.
(2) Justiþia se realizeazã în mod egal pentru toþi, fãrã deosebire de rasã, naþionalitate, origine etnicã, limbã, religie, sex, orientare sexualã, opinie, apartenenþã politicã, avere, origine ori condiþie socialã sau de orice alte criterii discriminatorii.

Art. 8. - Asistenþa juridicã internaþionalã se solicitã sau se acordã în condiþiile prevãzute de lege, de convenþiile internaþionale la care România este parte sau, dupã caz, pe bazã de reciprocitate.

Art. 9. - Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcþioneazã ca instanþã de judecatã pentru soluþionarea contestaþiilor formulate de magistraþi împotriva hotãrârilor pronunþate de secþiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepþia celor date în materie disciplinarã.

CAPITOLUL III
Dispoziþii generale privind procedura judiciarã

Art. 10. - Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil ºi la soluþionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de cãtre o instanþã imparþialã ºi independentã, constituitã potrivit legii.

Art. 11. - ªedinþele de judecatã sunt publice, în afarã de cazurile prevãzute de lege. Pronunþarea hotãrârilor se face în ºedinþã publicã, cu excepþia cazurilor prevãzute de lege.

Art. 12. - (1) Procedura judiciarã se desfãºoarã în limba românã.
(2) Cetãþenii români aparþinând minoritãþilor naþionale au dreptul sã se exprime în limba maternã, în faþa instanþelor de judecatã, în condiþiile prezentei legi.
(3) În cazul în care una sau mai multe pãrþi solicitã sã se exprime în limba maternã, instanþa de judecatã trebuie sã asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducãtor autorizat.
(4) În situaþia în care toate pãrþile solicitã sau sunt de acord sã se exprime în limba maternã, instanþa de judecatã trebuie sã asigure exercitarea acestui drept, precum ºi buna administrare a justiþiei cu respectarea principiilor contradictorialitãþii, oralitãþii ºi publicitãþii.
(5) Cererile ºi actele procedurale se întocmesc numai în limba românã.
(6) Consemnarea dezbaterilor purtate de pãrþi în limba maternã se face la dictarea publicã a preºedintelui ºi numai în limba românã. Obiecþiunile formulate de cei interesaþi cu privire la traduceri ºi consemnarea acestora se rezolvã de instanþa de judecatã pânã la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de ºedinþã.
(7) Interpretul sau traducãtorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a fãcut în baza traducerii sale.

Art. 13. - Dreptul la apãrare este garantat. În tot cursul procesului, pãrþile au dreptul sã fie reprezentate sau, dupã caz, asistate de un apãrãtor, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.

Art. 14. - Hotãrârile judecãtoreºti trebuie respectate ºi aduse la îndeplinire în condiþiile legii.

Art. 15. - Hotãrârile judecãtoreºti pot fi desfiinþate sau modificate numai în cãile de atac prevãzute de lege ºi exercitate conform dispoziþiilor legale.

TITLUL II
Instanþele judecãtoreºti

CAPITOLUL I
Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie

SECÞIUNEA 1
Organizarea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie

Art. 16. - (1) În România funcþioneazã o singurã instanþã supremã, denumitã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, cu personalitate juridicã ºi cu sediul în capitala þãrii.
(2) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie asigurã interpretarea ºi aplicarea unitarã a legii de cãtre celelalte instanþe judecãtoreºti, potrivit competenþei sale.
(3) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie are calitatea de ordonator principal de credite.
(4) Cheltuielile necesare funcþionãrii se finanþeazã din bugetul de stat.

Art. 17. - (1) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se compune din: preºedinte, un vicepreºedinte, 4 preºedinþi de secþii ºi judecãtori.
(2) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este organizatã în 4 secþii - Secþia civilã ºi de proprietate intelectualã, Secþia penalã, Secþia comercialã, Secþia de contencios administrativ ºi fiscal -, Completul de 9 judecãtori ºi Secþiile Unite, fiecare având competenþã proprie.

Art. 18. - (1) În cadrul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie funcþioneazã magistraþi-asistenþi, stabiliþi prin statul de funcþii.
(2) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie cuprinde în structurã Cancelaria, direcþii, servicii ºi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcþii.

SECÞIUNEA a 2-a
Competenþa Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie

Art. 19. - Secþia civilã ºi de proprietate intelectualã, Secþia penalã, Secþia comercialã ºi Secþia de contencios administrativ ºi fiscal ale Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie judecã recursurile împotriva hotãrârilor pronunþate de curþile de apel ºi a altor hotãrâri, în cazurile prevãzute de lege.

Art. 20. - Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie judecã:
a) în primã instanþã, procesele ºi cererile date prin lege în competenþa de primã instanþã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;
b) recursurile, în condiþiile prevãzute de lege.

Art. 21. - (1) Secþiile Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, în raport cu competenþa fiecãreia, soluþioneazã:
a) cererile de strãmutare, pentru motivele prevãzute în codurile de procedurã;
b) conflictele de competenþã, în cazurile prevãzute de lege;
c) orice alte cereri prevãzute de lege.
(2) Secþiile Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie soluþioneazã ºi recursurile declarate împotriva hotãrârilor nedefinitive sau a actelor judecãtoreºti, de orice naturã, care nu pot fi atacate pe nici o altã cale, iar cursul judecãþii a fost întrerupt în faþa curþilor de apel.

Art. 22. - (1) Completul de 9 judecãtori soluþioneazã recursurile ºi cererile în cauzele judecate în primã instanþã de Secþia penalã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(2) Completul de 9 judecãtori judecã ºi alte cauze date în competenþa sa prin lege, precum ºi ca instanþã disciplinarã.

Art. 23. - Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se constituie în Secþii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor în interesul legii;
b) soluþionarea, în condiþiile prezentei legi, a sesizãrilor privind schimbarea jurisprudenþei Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;
c) sesizarea Curþii Constituþionale pentru controlul constituþionalitãþii legilor înainte de promulgare.

Art. 24. - Dacã o secþie a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie considerã cã este necesar sã revinã asupra propriei jurisprudenþe, întrerupe judecata ºi sesizeazã Secþiile Unite ale Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, care judecã cu citarea pãrþilor din dosarul a cãrui judecatã a fost întreruptã. Dupã ce Secþiile Unite s-au pronunþat asupra sesizãrii privind schimbarea jurisprudenþei, judecata continuã.

Art. 25. - (1) La sfârºitul fiecãrui an, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, în Secþii Unite, stabileºte cazurile în care este necesarã îmbunãtãþirea legislaþiei ºi le comunicã ministrului justiþiei.
(2) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie poate încuviinþa ca judecãtorii sã se informeze la sediul instanþelor asupra aspectelor privind aplicarea corectã ºi unitarã a legii, fãcând cunoscutã jurisprudenþa Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, ºi sã constate situaþii care justificã propuneri de îmbunãtãþire a legislaþiei.

SECÞIUNEA a 3-a
Conducerea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie

Art. 26. - (1) Conducerea Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se exercitã de preºedinte, vicepreºedinte ºi colegiul de conducere.
(2) Preºedintele reprezintã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie în relaþiile interne ºi internaþionale.
(3) Preºedintele, vicepreºedintele, preºedinþii de secþii ºi 5 judecãtori, aleºi pe o perioadã de 5 ani în adunarea generalã a judecãtorilor, cu reprezentarea fiecãrei secþii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. Când se dezbat probleme economico-financiare ºi administrative, la ºedinþele colegiului de conducere participã managerul economic al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, care are vot consultativ.

Art. 27. - (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie are urmãtoarele atribuþii:
a) aprobã Regulamentul privind organizarea ºi funcþionarea administrativã, precum ºi statele de funcþii ºi de personal ale Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;
b) recomandã Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie a judecãtorilor în funcþie cãrora le expirã mandatul de 6 ani;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea ºi încetarea din funcþie a magistraþilor-asistenþi;
d) organizeazã ºi supravegheazã rezolvarea petiþiilor, în condiþiile legii;
e) exercitã acþiunea disciplinarã împotriva preºedintelui, vicepreºedintelui, preºedinþilor de secþii, judecãtorilor ºi magistraþilor-asistenþi ai Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, precum ºi împotriva preºedinþilor curþilor de apel;
f) propune proiectul de buget al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie;
g) exercitã alte atribuþii prevãzute în Regulamentul privind organizarea ºi funcþionarea administrativã a Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie este prezidat de cãtre preºedinte, iar în lipsa acestuia, de cãtre vicepreºedinte.
(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se întruneºte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie sau la solicitarea a cel puþin 3 dintre membrii sãi.
(4) Hotãrârile colegiului de conducere al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se adoptã cu votul majoritãþii membrilor sãi.

Art. 28. - Adunarea generalã a judecãtorilor Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se întruneºte pentru:
a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dã publicitãþii;
b) aprobarea bugetului Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanþelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiþiile legii.

SECÞIUNEA a 4-a
Completele de judecatã

Art. 29. - (1) Completele de judecatã se compun din 3 judecãtori ai aceleiaºi secþii.
(2) Dacã numãrul de judecãtori necesar formãrii completului de judecatã nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecãtori de la celelalte secþii, desemnaþi de cãtre preºedintele sau vicepreºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.

Art. 30. - Completul de 9 judecãtori este prezidat de preºedintele sau vicepreºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preºedinte de secþie sau de un judecãtor desemnat în acest scop de preºedintele ori vicepreºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.

Art. 31. - (1) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie prezideazã Secþiile Unite, Completul de 9 judecãtori, iar în cadrul secþiilor orice complet, când participã la judecatã.
(2) În lipsa preºedintelui, ºedinþele la care acesta trebuie sã ia parte sunt prezidate de vicepreºedintele instanþei sau de un preºedinte de secþie.
(3) Preºedinþii de secþii pot prezida orice complet de judecatã din cadrul secþiei, iar ceilalþi judecãtori prezideazã prin rotaþie.
Art. 32. - În cazul în care Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie judecã în Secþii Unite, la judecatã trebuie sã ia parte cel puþin douã treimi din numãrul judecãtorilor în funcþie. Decizia poate fi luatã numai cu majoritatea voturilor celor prezenþi.

CAPITOLUL II
Curþile de apel, tribunalele, tribunalele specializate ºi judecãtoriile

SECÞIUNEA 1
Organizarea curþilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate ºi a judecãtoriilor

Art. 33. - (1) Curþile de apel sunt instanþe cu personalitate juridicã, în circumscripþia cãrora funcþioneazã mai multe tribunale ºi tribunale specializate, potrivit anexei care face parte integrantã din prezenta lege.
(2) Curtea de Apel Bucureºti funcþioneazã ºi ca instanþã specializatã pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectualã, potrivit legii.
(3) În cadrul curþilor de apel funcþioneazã secþii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori ºi de familie, cauze de contencios administrativ ºi fiscal, cauze privind conflicte de muncã ºi asigurãri sociale, precum ºi, în raport cu natura ºi numãrul cauzelor, secþii maritime ºi fluviale sau pentru alte materii.

Art. 34. - (1) Tribunalele sunt instanþe cu personalitate juridicã, organizate la nivelul fiecãrui judeþ ºi al municipiului Bucureºti, ºi au, de regulã, sediul în municipiul reºedinþã de judeþ.
(2) Tribunalul Bucureºti funcþioneazã ºi ca instanþã specializatã pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectualã, potrivit legii.
(3) În circumscripþia fiecãrui tribunal sunt cuprinse toate judecãtoriile din judeþ sau, dupã caz, din municipiul Bucureºti.
(4) În cadrul tribunalelor funcþioneazã secþii pentru cauze civile ºi secþii pentru cauze penale ºi, în raport cu natura ºi numãrul cauzelor, secþii maritime ºi fluviale sau pentru alte materii.

Art. 35. - (1) Tribunalele specializate sunt:
a) tribunale pentru minori ºi familie;
b) tribunale de muncã ºi asigurãri sociale;
c) tribunale comerciale;
d) tribunale administrativ-fiscale.
(2) Tribunalele specializate sunt instanþe fãrã personalitate juridicã, care funcþioneazã la nivelul fiecãrui judeþ ºi al municipiului Bucureºti ºi au, de regulã, sediul în municipiul reºedinþã de judeþ.

Art. 36. - (1) Judecãtoriile sunt instanþe fãrã personalitate juridicã, organizate în judeþe ºi în sectoarele municipiului Bucureºti, potrivit anexei.
(2) Localitãþile care fac parte din circumscripþiile judecãtoriilor din fiecare judeþ se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 37. - În raport cu natura ºi numãrul cauzelor, în cadrul tribunalelor specializate ºi al judecãtoriilor se pot înfiinþa secþii.

Art. 38. - (1) Secþiile curþilor de apel ºi ale instanþelor din circumscripþia acestora se înfiinþeazã la propunerea preºedinþilor curþilor de apel, prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Componenþa secþiilor se stabileºte de preºedintele instanþei, în raport cu volumul de activitate, þinându-se seama de specializarea judecãtorului.
(3) În mod excepþional, în situaþia în care în cadrul unei secþii nu se poate constitui un complet de judecatã, preºedintele instanþei poate dispune participarea unor judecãtori de la alte secþii.

Art. 39. - În raport cu volumul de activitate, cu natura ºi complexitatea cauzelor deduse judecãþii, pentru curþile de apel, tribunale ºi judecãtorii se pot înfiinþa sedii secundare cu activitate permanentã în alte localitãþi din judeþ sau în municipiul Bucureºti.

SECÞIUNEA a 2-a
Competenþa instanþelor judecãtoreºti

Art. 40. - Competenþa judecãtoriilor, a tribunalelor ºi a curþilor de apel este stabilitã în Codul de procedurã civilã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, ºi în Codul de procedurã penalã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, precum ºi în legi speciale.

Art. 41. - Tribunalele pentru minori ºi familie judecã în primã instanþã urmãtoarele categorii de cauze:
1. în materie civilã, cauzele referitoare la drepturile, obligaþiile ºi interesele legitime privind persoana minorilor, decãderea din drepturile pãrinteºti, cererile privind nulitatea sau desfacerea cãsãtoriei, cererile pentru încuviinþarea, nulitatea sau desfacerea adopþiei, precum ºi cauzele privind raporturile de familie;
2. în materie penalã, infracþiuni sãvârºite de minori sau asupra minorilor.

Art. 42. - Când în aceeaºi cauzã sunt mai mulþi inculpaþi, unii minori ºi alþii majori, ºi nu este posibilã disjungerea, competenþa aparþine tribunalului pentru minori ºi familie.

Art. 43. - Tribunalele de muncã ºi asigurãri sociale soluþioneazã în primã instanþã conflictele de muncã ºi asigurãri sociale.

Art. 44. - Tribunalele comerciale judecã în primã instanþã procesele ºi cererile în materie comercialã, inclusiv cele în materie de reorganizare judiciarã ºi faliment, în afarã de cele date prin lege în competenþa judecãtoriilor.

Art. 45. - (1) Tribunalele administrativ-fiscale judecã în primã instanþã cauzele în materie de contencios administrativ ºi fiscal, precum ºi cererile persoanelor vãtãmate prin ordonanþe sau, dupã caz, dispoziþii din ordonanþe ale Guvernului declarate neconstituþionale, în afarã de cele date prin lege în competenþa curþilor de apel.
(2) Tribunalele administrativ-fiscale judecã în primã instanþã ºi litigiile rezultate din activitatea Curþii de Conturi, în afarã de cele date prin lege în competenþa curþilor de apel.

SECÞIUNEA a 3-a
Conducerea instanþelor judecãtoreºti

Art. 46. - (1) Fiecare instanþã judecãtoreascã este condusã de un preºedinte.
(2) Preºedinþii curþilor de apel ºi ai tribunalelor exercitã, de asemenea, atribuþii de coordonare ºi control ale administrãrii instanþei unde funcþioneazã, precum ºi ale instanþelor din circumscripþie.
(3) Preºedinþii judecãtoriilor ºi ai tribunalelor specializate exercitã ºi atribuþii de administrare a instanþei.

Art. 47. - Preºedinþii curþilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preºedinþii tribunalelor au calitatea de ordonator terþiar de credite.

Art. 48. - (1) În funcþie de volumul de activitate ºi de complexitatea cauzelor, la curþile de apel, tribunale ºi tribunale specializate, preºedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreºedinþi, iar la judecãtorii, preºedintele poate fi ajutat de un vicepreºedinte.
(2) La Curtea de Apel Bucureºti ºi la Tribunalul Bucureºti, preºedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreºedinþi.

Art. 49. - (1) Preºedinþii ºi vicepreºedinþii instanþelor judecãtoreºti iau mãsuri pentru organizarea ºi buna funcþionare a instanþelor pe care le conduc ºi, dupã caz, a instanþelor din circumscripþiile acestora, asigurã ºi verificã respectarea obligaþiilor statutare ºi a regulamentelor de cãtre judecãtori ºi personalul auxiliar de specialitate.
(2) Verificãrile efectuate personal de preºedinþi sau vicepreºedinþi ori, dupã caz, prin judecãtorii inspectori trebuie sã respecte principiile independenþei judecãtorilor ºi supunerii lor numai legii, precum ºi autoritatea de lucru judecat.

Art. 50. - Preºedinþii instanþelor desemneazã judecãtorii care urmeazã sã îndeplineascã, potrivit legii, ºi alte atribuþii decât cele privind activitatea de judecatã.

Art. 51. - Secþiile instanþelor judecãtoreºti sunt conduse de câte un preºedinte de secþie.

Art. 52. - (1) În cadrul fiecãrei instanþe judecãtoreºti funcþioneazã un colegiu de conducere, care hotãrãºte cu privire la problemele generale de conducere a instanþei. Colegiul de conducere al curþii de apel exercitã ºi acþiunea disciplinarã, în condiþiile legii.
(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numãr impar de membri ºi au urmãtoarea componenþã:
a) la curþile de apel: preºedintele, vicepreºedinþii, judecãtorii inspectori ºi preºedinþii de secþii, precum ºi 1-2 judecãtori aleºi în adunarea generalã a judecãtorilor;
b) la tribunale ºi tribunale specializate: preºedintele, vicepreºedinþii ºi preºedinþii de secþii, precum ºi 1-2 judecãtori aleºi în adunarea generalã a judecãtorilor;
c) la judecãtorii: preºedintele ºi, dupã caz, vicepreºedintele ºi preºedinþii de secþii, precum ºi 1-2 judecãtori aleºi în adunarea generalã a judecãtorilor.
(3) La curþile de apel ºi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ºedinþele acestuia participã ºi managerul economic al instanþei, cu vot consultativ.
(4) În funcþie de problemele supuse dezbaterii, la ºedinþele colegiilor de conducere ale curþilor de apel, ale tribunalelor ºi tribunalelor specializate pot fi invitate ºi persoane cu funcþii de conducere a instanþelor din circumscripþia acestora.

Art. 53. - (1) La instanþele judecãtoreºti se organizeazã, anual sau ori de câte ori este necesar, adunãri generale ale judecãtorilor.
(2) Adunãrile generale ale judecãtorilor se convoacã dupã cum urmeazã:
a) adunarea generalã a curþii de apel ºi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripþia acesteia - de preºedintele curþii de apel;
b) adunarea generalã a tribunalului ºi adunarea generalã a judecãtorilor din circumscripþia acestuia - de preºedintele tribunalului;
c) adunarea generalã a tribunalului specializat - de preºedintele acestuia;
d) adunarea generalã a judecãtorilor - de preºedintele judecãtoriei.

Art. 54. - Adunãrile generale ale judecãtorilor, prevãzute la art. 53 alin. (1), au urmãtoarele atribuþii:
a) dezbat activitatea anualã desfãºuratã de instanþe;
b) aleg, în condiþiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c) dezbat probleme de drept;
d) analizeazã proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiþiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
e) formuleazã puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
f) îndeplinesc alte atribuþii prevãzute de lege sau regulamente.

SECÞIUNEA a 4-a
Completele de judecatã

Art. 55. - (1) Preºedinþii instanþelor sau, dupã caz, preºedinþii de secþii stabilesc compunerea completelor de judecatã, de regulã, la începutul anului judecãtoresc, cu avizul colegiului de conducere al instanþei, urmãrind asigurarea continuitãþii completului.
(2) Completul de judecatã este prezidat de preºedintele sau vicepreºedintele instanþei, de judecãtorul inspector ori, dupã caz, de preºedintele de secþie, atunci când aceºtia participã la judecatã. În celelalte cazuri, completul de judecatã este prezidat, prin rotaþie, de judecãtorul desemnat de preºedintele instanþei sau al secþiei, dintre judecãtorii care compun acel complet.

Art. 56. - (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecatã se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
(2) Cauzele repartizate unui complet de judecatã nu pot fi trecute altui complet decât în condiþiile prevãzute de lege.

Art. 57. - (1) Cauzele se judecã în primã instanþã în complet format din 2 judecãtori, cu excepþia urmãtoarelor cauze, care se judecã de un singur judecãtor:
a) cererile privind pensii de întreþinere, cererile privind înregistrãrile ºi rectificãrile în registrele de stare civilã, cererile privind popririle, încuviinþarea executãrii silite, învestirea cu formulã executorie ºi luarea unor mãsuri asigurãtorii;
b) cererile de ordonanþã preºedinþialã;
c) acþiunile posesorii;
d) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenþiilor ºi de aplicare a sancþiunilor contravenþionale;
e) somaþia de platã;
f) reabilitarea;
g) constatarea intervenþiei amnistiei ori graþierii;
h) percheziþia ºi mãsurile preventive luate în cursul urmãririi penale.
(2) Apelurile ºi recursurile se judecã în complet format din 3 judecãtori.
(3) În cazul completului format din 2 judecãtori, dacã aceºtia nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunþa, procesul se judecã din nou în complet de divergenþã, în condiþiile legii.
(4) Completul de divergenþã se constituie prin includerea, în completul de judecatã, a preºedintelui sau a vicepreºedintelui instanþei, a judecãtorului inspector, a preºedintelui de secþie ori a unui alt judecãtor desemnat de preºedintele instanþei.

Art. 58. - (1) Completul pentru soluþionarea în primã instanþã a cauzelor privind conflictele de muncã ºi asigurãri sociale se constituie din 2 judecãtori ºi 2 asistenþi judiciari.
(2) Asistenþii judiciari participã la deliberãri cu vot consultativ ºi semneazã hotãrârile pronunþate. Opinia acestora se consemneazã în hotãrâre, iar opinia separatã se motiveazã.
(3) În cazul în care judecãtorii care intrã în compunerea completului de judecatã nu ajung la un acord asupra hotãrârii ce urmeazã a se pronunþa, procesul se judecã din nou în complet de divergenþã, prevederile art. 57 alin. (3) ºi (4) fiind aplicabile.

TITLUL III
Ministerul Public

CAPITOLUL I
Atribuþiile Ministerului Public

Art. 59. - (1) Ministerul Public îºi exercitã atribuþiile în temeiul legii.
(2) Procurorii îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiilor legalitãþii, imparþialitãþii ºi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiþiei, în condiþiile legii.
(3) Procurorii îºi exercitã funcþiile în conformitate cu legea, respectã ºi protejeazã demnitatea umanã ºi apãrã drepturile persoanei.
(4) Parchetele sunt independente în relaþiile cu instanþele judecãtoreºti, precum ºi cu celelalte autoritãþi publice.

Art. 60. - Ministerul Public exercitã, prin procurori, urmãtoarele atribuþii:
a) efectueazã urmãrirea penalã în cazurile ºi în condiþiile prevãzute de lege ºi participã, potrivit legii, la soluþionarea conflictelor prin mijloace alternative;
b) conduce ºi supravegheazã activitatea de cercetare penalã a poliþiei judiciare, conduce ºi controleazã activitatea altor organe de cercetare penalã;
c) sesizeazã instanþele judecãtoreºti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
d) exercitã acþiunea civilã, în cazurile prevãzute de lege;
e) participã, în condiþiile legii, la ºedinþele de judecatã;
f) exercitã cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreºti, în condiþiile prevãzute de lege;
g) apãrã drepturile ºi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicþie, ale dispãruþilor ºi ale altor persoane, în condiþiile legii;
h) acþioneazã pentru prevenirea ºi combaterea criminalitãþii, sub coordonarea ministrului justiþiei, pentru realizarea unitarã a politicii penale a statului;
i) studiazã cauzele care genereazã sau favorizeazã criminalitatea, elaboreazã ºi prezintã ministrului justiþiei propuneri în vederea eliminãrii acestora, precum ºi pentru perfecþionarea legislaþiei în domeniu;
j) exercitã orice alte atribuþii prevãzute de lege.

Art. 61. - (1) Dispoziþiile procurorului ierarhic superior, date în scris ºi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
(2) În soluþiile dispuse, procurorul este autonom.

Art. 62. - (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaþi conducãtorului parchetului respectiv.
(2) Conducãtorul unui parchet este subordonat conducãtorului parchetului ierarhic superior din aceeaºi circumscripþie.
(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, de procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie sau de procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori inspectori.

Art. 63. - (1) Organele de poliþie judiciarã îºi desfãºoarã activitatea de cercetare penalã, în mod nemijlocit, sub conducerea ºi supravegherea procurorului, fiind obligate sã aducã la îndeplinire dispoziþiile acestuia.
(2) Serviciile ºi organele specializate în culegerea, prelucrarea ºi arhivarea informaþiilor au obligaþia de a pune, de îndatã, la dispoziþia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele ºi toate informaþiile deþinute în legãturã cu sãvârºirea infracþiunilor.
(3) Nerespectarea obligaþiilor prevãzute la alin. (1) ºi (2) atrage rãspunderea juridicã potrivit legii.

Art. 64. - (1) Procurorul participã la ºedinþele de judecatã, în condiþiile legii, ºi are rol activ în aflarea adevãrului.
(2) Procurorul este liber sã prezinte în instanþã concluziile pe care le considerã întemeiate, potrivit legii, þinând seama de probele administrate în cauzã.
(3) În procesele penale, la ºedinþa de judecatã, poate participa procurorul care a efectuat urmãrirea penalã sau alt procuror desemnat de conducãtorul parchetului.

Art. 65. - Procurorul exercitã, în condiþiile legii, cãile de atac împotriva hotãrârilor judecãtoreºti pe care le considerã netemeinice ºi nelegale.

Art. 66. - (1) Ministrul justiþiei, când considerã necesar, din proprie iniþiativã sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercitã controlul asupra procurorilor, prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, din Parchetul Naþional Anticorupþie, din parchetele de pe lângã curþile de apel sau alþi procurori delegaþi.
(2) Controlul constã în verificarea modului în care se desfãºoarã raporturile de serviciu cu justiþiabilii ºi cu celelalte persoane implicate în lucrãrile de competenþa parchetelor.
(3) Ministrul justiþiei poate sã cearã procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz, procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie informãri asupra activitãþii parchetelor ºi sã dea îndrumãri scrise cu privire la mãsurile ce trebuie luate pentru prevenirea ºi combaterea criminalitãþii.

CAPITOLUL II
Organizarea Ministerului Public

SECÞIUNEA 1
Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie

Art. 67. - (1) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie coordoneazã activitatea parchetelor din subordine, îndeplineºte atribuþiile prevãzute de lege, are personalitate juridicã ºi gestioneazã bugetul Ministerului Public.
(2) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct ºi 3 procurori consilieri.
(3) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este ordonator principal de credite.

Art. 68. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie reprezintã Ministerul Public în relaþiile cu celelalte autoritãþi publice ºi cu orice persoane juridice sau fizice, din þarã sau din strãinãtate.

Art. 69. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie exercitã, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.

Art. 70. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie participã la ºedinþele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie în Secþii Unite, precum ºi la orice complet al acesteia, când considerã necesar.
(2) În cazul imposibilitãþii de participare, procurorul general deleagã pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sãu ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul sãu, la ºedinþele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie prevãzute la alin. (1).

Art. 71. - Procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie desemneazã, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participã la ºedinþele Curþii Constituþionale, în cazurile prevãzute de lege.

Art. 72. - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie are în structurã secþii conduse de procurori ºefi, care pot fi ajutaþi de adjuncþi. În cadrul secþiilor pot funcþiona servicii ºi birouri conduse de procurori ºefi.

Art. 73. - În exercitarea atribuþiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie emite ordine cu caracter intern.

Art. 74. - (1) În cadrul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie funcþioneazã colegiul de conducere, care hotãrãºte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul ºi consilierii acestuia, procurorii ºefi de secþie, procurorul inspector ºef ºi 5 procurori aleºi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziþiile art. 52 alin. (3) ºi (4) se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 75. - (1) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se convoacã de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziþiile art. 54 se aplicã în mod corespunzãtor.

SECÞIUNEA a 2-a
Parchetul Naþional Anticorupþie

Art. 76. - (1) Parchetul Naþional Anticorupþie este specializat în combaterea infracþiunilor de corupþie, potrivit legii, îºi exercitã atribuþiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializaþi în combaterea infracþiunilor de corupþie ºi funcþioneazã ca parchet pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(2) Parchetul Naþional Anticorupþie se organizeazã ca structurã autonomã în cadrul Ministerului Public ºi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(3) Parchetul Naþional Anticorupþie are personalitate juridicã ºi sediul în municipiul Bucureºti.

Art. 77. - (1) Parchetul Naþional Anticorupþie îºi desfãºoarã activitatea potrivit principiului legalitãþii, al imparþialitãþii ºi al controlului ierarhic, sub autoritatea administrativã a ministrului justiþiei.
(2) Parchetul Naþional Anticorupþie este independent în raport cu instanþele judecãtoreºti ºi cu parchetele de pe lângã acestea, precum ºi în relaþiile cu celelalte autoritãþi publice, exercitându-ºi atribuþiile numai în temeiul legii ºi pentru asigurarea respectãrii acesteia.

Art. 78. - (1) Parchetul Naþional Anticorupþie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, ajutat de doi procurori generali adjuncþi, asimilaþi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaþi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(3) Procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie este ordonator principal de credite.
(4) Finanþarea cheltuielilor curente ºi de capital ale Parchetului Naþional Anticorupþie se asigurã de la bugetul de stat.

Art. 79. - (1) În cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie funcþioneazã colegiul de conducere, care hotãrãºte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
(2) Colegiul de conducere al Parchetului Naþional Anticorupþie este constituit din procurorul general, adjuncþii ºi consilierii acestuia, procurorii ºefi de secþie ºi 5 procurori aleºi în adunarea generalã a procurorilor.
(3) Dispoziþiile art. 52 alin. (3) ºi (4) se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 80. - (1) Adunarea generalã a procurorilor Parchetului Naþional Anticorupþie se convoacã de cãtre procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
(2) Dispoziþiile art. 54 se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 81. - În exercitarea atribuþiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie emite ordine cu caracter intern.

Art. 82. - (1) În cadrul Parchetului Naþional Anticorupþie se pot înfiinþa servicii teritoriale, servicii, birouri ºi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.
(2) Sediul serviciilor teritoriale ºi circumscripþia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie, de regulã, în localitãþile în care îºi au sediul parchetele de pe lângã curþile de apel ºi în raport cu circumscripþiile acestora.

Art. 83. - Atribuþiile, competenþa, structura, organizarea ºi funcþionarea Parchetului Naþional Anticorupþie sunt stabilite prin lege specialã.

SECÞIUNEA a 3-a
Parchetele de pe lângã curþile de apel, tribunale, tribunale pentru minori ºi familie ºi judecãtorii

Art. 84. - (1) Pe lângã fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori ºi familie ºi judecãtorie funcþioneazã un parchet.
(2) Parchetele au sediul în localitãþile în care îºi au sediul instanþele pe lângã care funcþioneazã ºi au aceeaºi circumscripþie cu acestea.
(3) Parchetele de pe lângã curþile de apel ºi parchetele de pe lângã tribunale au personalitate juridicã. Parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori ºi familie ºi parchetele de pe lângã judecãtorii nu au personalitate juridicã.

Art. 85. - (1) Parchetele de pe lângã curþile de apel ºi tribunale au în structurã secþii, în cadrul cãrora pot funcþiona servicii ºi birouri. Parchetele de pe lângã curþile de apel au în structurã ºi câte o secþie pentru minori ºi familie.
(2) În raport cu natura ºi numãrul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângã judecãtorii pot funcþiona secþii maritime ºi fluviale.
(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, cu avizul ministrului justiþiei.

Art. 86. - În localitãþile unde funcþioneazã sediile secundare ale tribunalelor ºi judecãtoriilor se înfiinþeazã sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentã, având aceeaºi circumscripþie cu sediile secundare ale instanþelor pe lângã care funcþioneazã.

Art. 87. - (1) Parchetele de pe lângã curþile de apel sunt conduse de procurori generali.
(2) Parchetele de pe lângã tribunale, tribunale pentru minori ºi familie ºi judecãtorii sunt conduse de prim-procurori.
(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curþile de apel ºi prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale exercitã ºi atribuþii de coordonare ºi control al administrãrii parchetului unde funcþioneazã, precum ºi a parchetelor din circumscripþie.
(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunalele pentru minori ºi prim-procurorii parchetelor de pe lângã judecãtorii exercitã ºi atribuþii de administrare a parchetului.

Art. 88. - Procurorii generali ai parchetelor de pe lângã curþile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângã tribunale au calitatea de ordonatori terþiari de credite.

Art. 89. - (1) În funcþie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângã curþile de apel ºi tribunale, procurorul general sau, dupã caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncþi, iar la parchetele de pe lângã tribunalele pentru minori ºi familie ºi judecãtorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
(2) La Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti ºi la Parchetul de pe lângã Tribunalul Bucureºti, procurorul general sau, dupã caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncþi.

Art. 90. - (1) Secþiile, serviciile ºi birourile parchetelor de pe lângã instanþe sunt conduse de procurori ºefi.
(2) Conducãtorul fiecãrui parchet repartizeazã procurorii pe secþii, servicii ºi birouri.

Art. 91. - (1) În cadrul parchetelor funcþioneazã colegii de conducere, care avizeazã problemele generale de conducere ale parchetelor.
(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângã curþi de apel, tribunale, tribunale pentru minori ºi familie ºi judecãtorii au în componenþã procurori care deþin funcþii de nivelul celor prevãzute la art. 52 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanþelor.
(3) Dispoziþiile art. 52 alin. (2)-(4) se aplicã în mod corespunzãtor.

Art. 92. - Dispoziþiile art. 53 ºi 54 se aplicã în mod corespunzãtor ºi pentru organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor generale ale procurorilor.

TITLUL IV
Organizarea ºi funcþionarea Institutului Naþional al Magistraturii

Art. 93. - (1) Institutul Naþional al Magistraturii este instituþia publicã cu personalitate juridicã, aflatã în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizeazã formarea iniþialã a judecãtorilor ºi procurorilor, formarea profesionalã continuã a magistraþilor în funcþie, precum ºi formarea formatorilor, în condiþiile legii.
(2) Institutul Naþional al Magistraturii nu face parte din sistemul naþional de învãþãmânt ºi educaþie ºi nu este supus dispoziþiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelor.
(3) Institutul Naþional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureºti.

Art. 94. - (1) Institutul Naþional al Magistraturii este condus de un consiliu ºtiinþific format din 13 membri: un judecãtor al Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, un procuror de la Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, un judecãtor al Curþii de Apel Bucureºti, un procuror de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti, desemnaþi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaþi de Facultatea de Drept a Universitãþii Bucureºti, Facultatea de Drept a Universitãþii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi ºi Facultatea de Drept a Universitãþii "Babeº-Bolyai" din Cluj-Napoca, 4 reprezentanþi aleºi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiþie, precum ºi directorul Institutului Naþional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu ºi îl prezideazã.
(2) Directorul Institutului Naþional al Magistraturii ºi cei doi adjuncþi ai acestuia sunt numiþi de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridicã al magistraþilor sau al cadrelor didactice din învãþãmântul superior juridic acreditat potrivit legii.
(3) Durata mandatului membrilor consiliului ºtiinþific este de 3 ani ºi poate fi reînnoit, cu excepþia mandatului reprezentantului auditorilor de justiþie, care este ales pe unan.
(4) La ºedinþele consiliului ºtiinþific pot participa, fãrã drept de vot, reprezentanþi ai asociaþiilor profesionale legal constituite ale magistraþilor.

Art. 95. - Consiliul ºtiinþific al Institutului Naþional al Magistraturii propune proiectul de buget ºi hotãrãºte asupra problemelor care privesc organizarea ºi funcþionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituþii.

Art. 96. - (1) Institutul Naþional al Magistraturii este finanþat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiþiile legii.
(2) Directorul Institutului Naþional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.

Art. 97. - (1) Numãrul maxim de posturi pentru Institutul Naþional al Magistraturii se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului.
(2) Structura organizatoricã, statele de funcþii ºi statele de personal ale Institutului Naþional al Magistraturii se aprobã de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 98. - (1) Personalul de instruire al Institutului Naþional al Magistraturii este asigurat, de regulã, din rândul judecãtorilor ºi procurorilor în funcþie cu o vechime de cel puþin 10 ani în magistraturã, care pot fi detaºaþi în condiþiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ºtiinþific al Institutului.
(2) Institutul Naþional al Magistraturii poate folosi, în condiþiile legii, ºi cadre didactice din învãþãmântul juridic superior acreditat potrivit legii, alþi specialiºti români ºi strãini, precum ºi personal de specialitate juridicã asimilat magistraþilor, pentru desfãºurarea procesului de formare profesionalã.
(3) Salarizarea personalului de instruire de altã specialitate decât cea juridicã este stabilitã prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului din organele autoritãþii judecãtoreºti, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 99. - Prin hotãrâre a Guvernului se pot înfiinþa, în subordinea Ministerului Justiþiei ºi a Ministerului Public, centre ºi puncte zonale de formare profesionalã continuã a grefierilor ºi a altor categorii de personal de specialitate.

TITLUL V
Asistenþii judiciari

Art. 100. - Asistenþii judiciari sunt numiþi de ministrul justiþiei, la propunerea Consiliului Economic ºi Social, pe o perioadã de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcþii juridice de cel puþin 5 ani ºi care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiþii:
a) au cetãþenia românã, domiciliul în România ºi capacitate deplinã de exerciþiu;
b) sunt licenþiate în drept ºi dovedesc o pregãtire teoreticã corespunzãtoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal ºi se bucurã de o bunã reputaþie;
d) cunosc limba românã;
e) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcþiei.

Art. 101. - (1) Asistenþii judiciari se bucurã de stabilitate pe durata mandatului ºi se supun numai legii.
(2) Dispoziþiile legale privind obligaþiile, interdicþiile ºi incompatibilitãþile magistraþilor se aplicã ºi asistenþilor judiciari.
(3) Dispoziþiile referitoare la concediul de odihnã, asistenþã medicalã gratuitã ºi gratuitatea transportului, prevãzute de lege pentru magistraþi, se aplicã ºi asistenþilor judiciari.
(4) Asistenþii judiciari depun jurãmântul în condiþiile prevãzute de lege pentru magistraþi.
(5) Numãrul total al posturilor de asistenþi judiciari ºi repartizarea posturilor pe instanþe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiþiei.

Art. 102. - Asistenþii judiciari exercitã atribuþiile prevãzute la art. 58 alin. (2), precum ºi alte atribuþii prevãzute în Regulamentul de ordine interioarã a instanþelor judecãtoreºti.

Art. 103. - (1) Asistenþilor judiciari li se aplicã dispoziþiile legale privind abaterile ºi sancþiunile disciplinare, precum ºi motivele de eliberare din funcþie prevãzute de lege pentru magistraþi.
(2) Sancþiunile disciplinare se aplicã de cãtre ministrul justiþiei.
(3) Împotriva sancþiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaþie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancþiunii, la secþia de contencios administrativ ºi fiscal a curþii de apel în circumscripþia cãreia funcþioneazã cel sancþionat. Hotãrârea curþii de apel este definitivã.
(4) Asistenþii judiciari pot fi eliberaþi din funcþie ºi ca urmare a reducerii numãrului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanþei.
(5) Sancþiunile aplicate asistenþilor judiciari ºi eliberarea din funcþie a acestora se comunicã Consiliului Economic ºi Social de ministrul justiþiei.

Art. 104. - Prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic ºi Social ºi a Ministerului Justiþiei, se stabilesc:
a) condiþiile, procedura de selecþie ºi de propunere de cãtre Consiliul Economic ºi Social a candidaþilor, pentru a fi numiþi ca asistenþi judiciari de cãtre ministrul justiþiei;
b) condiþiile de delegare, detaºare ºi transfer al asistenþilor judiciari.

Art. 105. - Magistraþii consultanþi în funcþie la data intrãrii în vigoare a prezentei legi sunt numiþi de drept în funcþiile de asistenþi judiciari ºi îºi continuã activitatea în cadrul tribunalelor de muncã ºi asigurãri sociale sau, dupã caz, al secþiilor sau completelor specializate.

TITLUL VI
Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanþelor ºi al parchetelor

Art. 106. - (1) Toate instanþele judecãtoreºti ºi toate parchetele au în structurã urmãtoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare ºi relaþii publice;
e) biblioteca.
(2) Instanþele judecãtoreºti ºi parchetele pot avea ºi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevãzute la art. 126 alin. (1) ºi art. 127 alin. (1).
(3) Curþile de apel ºi parchetele de pe lângã aceste curþi, Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetul Naþional Anticorupþie au, de asemenea, în structurã un compartiment de documentare ºi un compartiment de informaticã juridicã. Compartimentele de informaticã juridicã se pot organiza ºi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecãtoriilor ºi a parchetelor de pe lângã aceste instanþe.

Art. 107. - (1) Biroul de informare ºi relaþii publice asigurã legãturile instanþei sau ale parchetului cu publicul ºi cu mijloacele de comunicare în masã, în vederea garantãrii transparenþei activitãþii judiciare, în condiþiile stabilite de lege.
(2) Biroul este condus de un magistrat desemnat de preºedintele instanþei sau, dupã caz, de conducãtorul parchetului, care îndeplineºte ºi rolul de purtãtor de cuvânt.

Art. 108. - (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanþelor sau parchetelor unde funcþioneazã.
(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preºedintele instanþei sau de procurorul general ori, dupã caz, de prim-procurorul parchetului.
(3) La curþile de apel, tribunale, tribunale specializate ºi parchetele de pe lângã acestea, compartimentele în care îºi desfãºoarã activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secþiile Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, la secþiile Parchetului Naþional Anticorupþie, la judecãtorii ºi parchetele de pe lângã acestea, de grefieri-ºefi.
(4) Personalul de specialitate informaticã va fi subordonat din punct de vedere administrativ preºedintelui instanþei din care face parte ºi profesional Direcþiei de exploatare a tehnologiei informaþiei din cadrul Ministerului Justiþiei.

Art. 109. - (1) Grefierii care participã la ºedinþele de judecatã sau la efectuarea actelor de urmãrire penalã sunt obligaþi sã efectueze toate consemnãrile despre desfãºurarea acestora ºi sã îndeplineascã orice alte însãrcinãri din dispoziþia ºi sub controlul preºedintelui completului de judecatã sau, dupã caz, al procurorului.
(2) La ºedinþele de judecatã, grefierii sunt obligaþi sã poarte þinuta vestimentarã corespunzãtoare instanþei unde funcþioneazã. Þinuta vestimentarã se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului ºi se asigurã în mod gratuit.

Art. 110. - (1) În vederea informatizãrii activitãþii instanþelor ºi parchetelor, preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, ministrul justiþiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie iau mãsuri pentru dotarea tehnicã corespunzãtoare a acestora.
(2) Numãrul informaticienilor se stabileºte de cãtre preºedintele instanþei sau de cãtre conducãtorul parchetului.

TITLUL VII
Paza instanþelor judecãtoreºti ºi a parchetelor ºi protecþia magistraþilor

Art. 111. - (1) Paza sediilor instanþelor judecãtoreºti ºi a parchetelor, a bunurilor ºi valorilor aparþinând acestora, supravegherea accesului ºi menþinerea ordinii interioare necesare desfãºurãrii normale a activitãþii în aceste sedii se asigurã, în mod gratuit, de cãtre Jandarmeria Românã, prin structurile sale specializate.
(2) Numãrul de jandarmi angajaþi pe bazã de contract se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiþiei ºi a ministrului administraþiei ºi internelor, precum ºi a preºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie.
(3) Activitatea personalului prevãzut la alin. (2) este coordonatã de preºedintele instanþei sau de conducãtorul parchetului.

Art. 112. - Modul de utilizare a personalului de poliþie pentru asigurarea protecþiei magistraþilor se stabileºte prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul Naþional Anticorupþie sau, dupã caz, Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Administraþiei ºi Internelor.

TITLUL VIII
Gestiunea economico-financiarã ºi administrativã a instanþelor ºi parchetelor

CAPITOLUL I
Organizarea departamentului economico-financiar ºi administrativ

Art. 113. - (1) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Parchetul Naþional Anticorupþie, curþile de apel, parchetele de pe lângã curþile de apel, tribunalele ºi parchetele de pe lângã tribunale au în structurã câte un departament economico-financiar ºi administrativ, condus de un manager economic.
(2) Managerul economic este subordonat preºedintelui instanþei sau, dupã caz, conducãtorului parchetului în cadrul cãruia funcþioneazã.
(3) Departamentul economico-financiar ºi administrativ din cadrul tribunalelor ºi parchetelor de pe lângã acestea asigurã activitatea economicã, financiarã ºi administrativã ºi pentru tribunalele specializate ºi judecãtoriile sau, dupã caz, pentru parchetele din circumscripþia lor.

Art. 114. - (1) Poate fi numitã în funcþia de manager economic persoana care a fost admisã la concursul organizat în acest scop de cãtre:
a) Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, pentru managerul economic al acestei instanþe;
b) curþile de apel, pentru managerii economici ai curþilor de apel ºi ai tribunalelor;
c) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, pentru managerul economic al acestui parchet ºi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângã curþi de apel ºi tribunale;
d) Parchetul Naþional Anticorupþie, pentru managerul economic al acestui parchet.
(2) La concursul prevãzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare, o vechime în specialitate de minimum 5 ani ºi care îndeplinesc celelalte condiþii prevãzute de lege pentru funcþionarii publici.
(3) Numirea în funcþia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevãzut la alin. (1) se face prin ordin al conducãtorului instanþei sau, dupã caz, al conducãtorului parchetului care organizeazã concursul.
(4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar ºi administrativ este încadrat de cãtre preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie, preºedintele curþii de apel sau, dupã caz, procurorul general al parchetului de pe lângã curtea de apel, pe bazã de concurs sau probã practicã.
(5) Concursul prevãzut la alin. (1) ºi (4) se organizeazã potrivit unui regulament aprobat de preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, de ministrul justiþiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz, de procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie.

Art. 115. - Managerul economic are urmãtoarele atribuþii principale:
a) conduce departamentul economico-financiar ºi administrativ al instanþei sau parchetului în cadrul cãruia funcþioneazã;
b) rãspunde pentru gestiunea economico-financiarã a instanþelor sau parchetelor fãrã personalitate juridicã din circumscripþia instanþei sau a parchetului în cadrul cãruia funcþioneazã;
c) îndeplineºte, pe baza delegãrii primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuþiile acestora prevãzute de lege;
d) rãspunde de utilizarea creditelor bugetare ºi realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienþã a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinþate instanþei sau parchetului, de organizarea ºi þinerea la zi a contabilitãþii ºi prezentarea la termen a situaþiilor financiare asupra situaþiei patrimoniului aflat în administrare ºi a execuþiei bugetare;
e) coordoneazã activitatea de administrare a sediilor instanþelor ºi parchetelor ºi ia mãsuri pentru asigurarea condiþiilor materiale în vederea desfãºurãrii corespunzãtoare a activitãþii instanþelor ºi parchetelor;
f) ia mãsuri pentru elaborarea ºi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrãrile de reparaþii curente ºi capitale ale sediilor ºi obiectivelor de investiþii, urmãreºte ºi rãspunde de realizarea acestora;
g) organizeazã þinerea evidenþei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanþelor ori, dupã caz, a parchetelor, precum ºi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora.

Art. 116. - Managerii economici, informaticienii ºi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilã ºi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice ºi contabile au calitatea de funcþionari publici, având drepturile ºi obligaþiile prevãzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcþionarilor publici, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 117. - Preºedinþii instanþelor ºi conducãtorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

CAPITOLUL II
Bugetele instanþelor ºi parchetelor

Art. 118. - (1) Activitatea instanþelor ºi parchetelor este finanþatã de la bugetul de stat.
(2) Bugetul curþilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate ºi al judecãtoriilor este gestionat de Ministerul Justiþiei, ministrul justiþiei având calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângã curþile de apel, tribunale, tribunale specializate ºi judecãtorii este gestionat de Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Art. 119. - (1) Curþile de apel ºi parchetele de pe lângã curþile de apel elaboreazã proiectele de buget anual pentru instanþele sau, dupã caz, parchetele din circumscripþiile lor.
(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiþiei sau, dupã caz, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.
(3) Parchetul de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi Parchetul Naþional Anticorupþie îºi elaboreazã propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sunt cuprinse ºi bugetele parchetelor de pe lângã celelalte instanþe judecãtoreºti.
(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) ºi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
(5) Bugetul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie se aprobã de adunarea generalã a judecãtorilor acestei curþi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanþelor Publice.

Art. 120. - (1) Fiecare instanþã ºi fiecare parchet se încadreazã cu numãrul necesar de judecãtori sau, dupã caz, de procurori, precum ºi cu numãrul necesar de personal auxiliar de specialitate ºi personal al departamentului economico-financiar ºi administrativ.
(2) Preºedintele Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie ºi preºedinþii curþilor de apel, împreunã cu ministrul justiþiei, procurorul general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sau, dupã caz, procurorul general al Parchetului Naþional Anticorupþie analizeazã anual volumul de activitate al instanþelor ºi parchetelor ºi, în funcþie de rezultatele analizei, iau mãsuri pentru suplimentarea sau reducerea numãrului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 121. - (1) Numãrul maxim de posturi pentru instanþe ºi parchete se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiþiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Pentru Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, numãrul maxim de posturi se stabileºte prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiþiei ºi a preºedintelui Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 122. - Statele de funcþii ºi de personal pentru curþile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecãtorii ºi parchete se aprobã cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiþiei.

TITLUL IX
Dispoziþii tranzitorii ºi finale

Art. 123. - Instanþele ºi parchetele militare sunt organizate ºi funcþioneazã potrivit legii.

Art. 124. - Pe lângã instanþele judecãtoreºti funcþioneazã, în condiþiile legii, urmãtoarele structuri:
a) serviciile de reintegrare socialã ºi supraveghere;
b) oficiile registrului comerþului;
c) alte structuri înfiinþate prin lege specialã.

Art. 125. - (1) Statul este obligat sã asigure sediile ºi celelalte mijloace materiale ºi financiare necesare pentru buna funcþionare a activitãþii instanþelor ºi parchetelor.
(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureºti, consiliile judeþene ºi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziþia Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie, a Ministerului Justiþiei, a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie ºi a Parchetului Naþional Anticorupþie sediile necesare bunei funcþionãri a instanþelor judecãtoreºti ºi a parchetelor.

Art. 126. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioarã a instanþelor judecãtoreºti se stabilesc:
a) organizarea administrativã a curþilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate ºi a judecãtoriilor;
b) modul ºi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecatã;
c) atribuþiile preºedinþilor, vicepreºedinþilor, judecãtorilor inspectori, preºedinþilor de secþii, ale judecãtorilor ºi ale celorlalte categorii de personal;
d) organizarea ºi modul de desfãºurare a activitãþii colegiilor de conducere ale instanþelor judecãtoreºti ºi a adunãrilor generale ale judecãtorilor;
e) vacanþa judecãtoreascã;
f) modul de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
g) modul de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile departamentului economico-financiar ºi administrativ.
(2) Regulamentul de ordine interioarã al instanþelor judecãtoreºti se elaboreazã de Consiliul Superior al Magistraturii ºi de Ministerul Justiþiei ºi se aprobã prin hotãrâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 127. - (1) Prin Regulamentul de ordine interioarã a parchetelor se stabilesc:
a) organizarea administrativã a Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, a Parchetului Naþional Anticorupþie, a parchetelor de pe lângã curþile de apel, tribunale, tribunale pentru minori ºi familie ºi judecãtorii;
b) atribuþiile procurorilor generali, prim-procurorilor ºi ale adjuncþilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor ºefi ºi ale procurorilor, precum ºi ale celorlalte categorii de personal;
c) organizarea ºi modul de desfãºurare a activitãþii colegiilor de conducere ale parchetelor ºi a adunãrilor generale ale procurorilor;
d) ierarhia funcþiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
e) modul de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
f) modul de organizare, funcþionarea ºi atribuþiile departamentului economico-financiar ºi administrativ din cadrul parchetelor.
(2) Regulamentul de ordine interioarã a parchetelor se aprobã, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiþiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Art. 128. - Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanþelor judecãtoreºti ºi al parchetelor de pe lângã acestea se reglementeazã prin lege specialã, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 129. - Referirile la Curtea Supremã de Justiþie cuprinse în actele normative în vigoare se considerã a fi fãcute la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie.

Art. 130. - (1) Prezenta lege intrã în vigoare la 90 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Tribunalele specializate vor începe sã funcþioneze cel mai târziu la data de 1 ianuarie 2008. Datele la care vor începe sã funcþioneze tribunalele specializate se stabilesc, în mod eºalonat, prin ordin al ministrului justiþiei.
(3) Tribunalele pentru minori ºi familie, care se vor înfiinþa pânã la 1 ianuarie 2008, vor judeca numai cauzele prevãzute la art. 41 ºi art. 42 care sunt în competenþa de primã instanþã a tribunalului.
(4) Pânã la înfiinþarea tribunalelor specializate în toate judeþele ºi în municipiul Bucureºti, în cadrul tribunalelor de drept comun vor funcþiona secþii sau complete specializate.
(5) Dispoziþiile prezentei legi privind managerii economici ai instanþelor ºi ai parchetelor, precum ºi cele referitoare la colegialitatea completelor pentru judecarea în primã instanþã a cauzelor se aplicã începând cu 1 ianuarie 2005.

Art. 131. - (1) Dispoziþiile art. 56 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplicã treptat, acþiunea încheindu-se pânã în anul 2007.
(2) Pânã în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanþele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiþiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioarã a instanþelor judecãtoreºti.

Art. 132. - În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se vor adopta regulamentele prevãzute de prezenta lege, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, ºi vor intra în vigoare la data intrãrii în vigoare a dispoziþiilor prezentei legi.

Art. 133. - (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi, se abrogã:
a) dispoziþiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 ºi art. 57 din Legea Curþii Supreme de Justiþie nr. 56/1993, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
b) dispoziþiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 ºi (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11-13 ºi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 ºi 3, art. 134 ºi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.
(2) Dispoziþiile art. 17 alin. 1 ºi 2 din Legea nr. 92/1992, republicatã, referitoare la compunerea completelor de judecatã ºi dispoziþiile art. 133 alin. 2 ºi ale art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicatã, referitoare la directorii economici, se abrogã la data de 1 ianuarie 2005.