Lumea este in continua schimbare, iar profesia de avocat se schimba odata cu ea. A trecut vremea in care semnele succesului in avocatura erau date de butonii de aur cu monograma sau cilindrii masinii din dotare. A trecut vremea cand avocatul de succes era un personaj enigmatic si vag inabordabil, care vorbeste in sentinte sibilinice si da verdicte pe care clientul le crede fara a cerceta. Avocatura de azi, si ma refer in special la cea de business, este o disciplina dinamica, in care curba de invatare este una abrupta, iar concurenta acerba. Clientul vine cu o problematica diversa, iar avocatul va trebui sa fie nu doar expert in coduri prafuite, cat mai ales ingenios, creativ, curajos in exercitiul de abordare a riscului decizional alaturi de propriul client.
Profil pe scurt: Ana Maria Andronic este unul dintre tinerii avocati de business, a carui cariera imbina cu succes elemente traditionale cu o apetenta uriasa pentru nou: noi domenii, noi abordari, noi oameni. Pentru Ana Maria, lumea inseamna schimbare, progres, dinamism, permanenta reinventare de sine, curiozitate si deschidere catre nou. Judecator la 26 de ani, ulterior avocat de business specializat in dreptul proprietatii intelectuale, Ana Maria isi gaseste timp si pentru a gestiona platforma VentureConnect, care isi propune sa aduca laolalta investitori si antreprenori pe domeniul IT/Online, dar si pentru a sustine, la invitatia diverselor organizatii, seminarii motivationale in beneficiul tinerilor profesionisti.
Am discutat cu Ana Maria Andronic diverse aspecte ale biografiei ei profesionale:
Care sunt etapele "de cotitura" ale carierei tale?
Ca sa incep cu inceputul, in 1998 am devenit judecator in Bucuresti in urma absolvirii cursurilor Institutului National al Magistraturii (INM). Imi amintesc si acum de prima zi de munca - aveam 23 de ani si am purtat, ca porte-bonheur, taiorul de la cununia civila de cu 6 luni in urma. A fost o experienta extrem de valoroasa de angrenare in sistem, de internalizare a raspunderii maxime si de cautare a echilibrului atat de important intr-o astfel de ipostaza. Imi dau seama ca am avut o sansa sa o am ca mentor in aceasta perioada pe doamna Luminita Nicolae, directorul INM, un om de o calitate profesionala de exceptie, careia ii sunt recunoscatoare pentru investitia de incredere inainte de toate.
Anul 2005 a adus cu sine schimbarea de paradigma – in calitate de avocat intern al biroului din Bucuresti al Asociatiei Baroului American (American Bar Association), care avea ca scop desfasurarea de programe de asistenta juridica de reforma a justitiei romane - am trecut de partea cealalata a baricadei. Adica acum a trebuit sa privesc sistemul din afara si sa inteleg perceptia generala asupra acestuia. Ca si dezvoltare personala, aceasta perioada m-a ajutat sa patrund intr-o cultura cu totul americana a muncii - raportam direct Directorului de tara al programului, un manager cu 30 de ani de experienta in Statele Unite si tot direct biroului American Bar Association din Washington. Acesta a fost momentul in care am realizat la prima mana ce inseamna networking si am vazut pentru prima data pragmatismul american in actiune. Am invatat sa livrez rezultate in stil american, si sa le raportez la un system de indicatori de performanta foarte bine pus la punct. Mentorul meu a fost doamna Madeleine Crohn, Directorul biroului, un reputat profesionist american si un adevarat indrumator.
In 2006 am aprofundat experienta americana - LLM in proprietate intelectuala in State. Scoala americana de drept, recunoscuta ca foarte dura, am terminat-o intre primii 5% din promotie, o realizare absolut notabila pentru un vorbitor ne-nativ de limba engleza, si am obtinut si distinctia "Chancellor's List". In semestrul 2, m-am concentrat pe partea practica si am facut un clerkship la James J. Brady, Judecator Federal la United States District Court for the Middle District of Louisiana. Am terminat cu felicitari si cu o recomandare pentru orice job in State.
M-am intors in Romania in 2007, contrar sfaturilor si protestelor multora dintre cunoscuti, si asta pentru ca am dorit foarte mult sa practic AICI, acasa, tot ce am invatat. Continui sa cred ca aportul major si mai ales reciproc vine din a-ti practica meseria in tara ta. Eram convisa ca voi gasi un debuseu pentru tot ce acumulasem in State, si nu m-am inselat - am inceput colaborarea la Biris Goran, unde am gasit aceeasi abordare pragmatica ca si cea americana, acelasi stil si aceleasi valori pe care am ajuns sa le apreciez atat de tare peste ocean. In plus, o serie intreaga de profesionisti care, ca si mine, au fost expusi la scoala respectiva de gandire avocatiala.
Anul 2010 mi-a adus inca o realizare profesionala importanta pentru mine - intrarea in Baroul Statului New York.
Ce inseamna sa ai succes?
As defini succesul ca pe recunoasterea externa a implinirii profesionale sau personale a cuiva. Cei ce au succes sunt in primul rand ei impliniti si abia apoi asta se manifesta in exterior sub denumirea sociala de "succes".
Ce inseamna sa ai succes ca avocat?
Inseamna sa fii in primul rand recunoscut ca profesionist in domeniul tau de practica. Daca reputatia profesionala creste, va creste si numarul de clienti, complexitatea si valoarea proiectelor de care te ocupi.
Cum arata un avocat de succes? Are un numar mare de clienti, castiga foarte multi bani, conseiaza numai clienti de prestigiu, gestioneaza proiecte complexe?
Un avocat de succes este avocatul al carui nume apare ca raspuns la intrebarea : "Am nevoie de un avocat in domeniul X – pe cine imi recomanzi?" Un avocat de succes ar trebui sa fie in primul rand un bun specialist in domeniul de practica, dar si un bun gestionar al relatiei cu clientul al carui business trebuie inteles perfect.
Care este atitudinea de succes in avocatura? Ce sfaturi le dai tinerilor profesionisti in domeniu?
1. Sa fie curiosi. Sa nu se opreasca la primul aspect al unui lucru, ci sa caute pana vor gasi solutia.
2. Sa lucreze permanent la increderea profesionala acordata de catre client.
3. Sa nu se dea inapoi de la munca!
In cadrul prezentarilor pe care le-ai sustinut pana acum, care sunt cele mai frecvente intrebari, si care este reactia tinerilor la raspunsurile tale?
Din pacate, cea mai frecventa intrebare este de ce m-am intors in tara. Si asta ma intristeaza uneori pentru ca eu cred cu tarie ca adevarata valoare personala si profesionala o poti atinge numai acasa, in tara ta. Aici ai sansa sa fii cineva, sa contribui cu adevarat la mersul bun al lucrurilor, chiar daca e mai greu, chiar daca exista locuri aiurea in lume unde abc-ul a fost demult inventat…Ma revendic de la dorinta de a reusi, de la dorinta de a face lucruri nu usoare, ci temeinice si cu sens.
Comentarii articol (19)