Ne platim contributiile lunare la sanatate, dar ne este teama sa ne tratam la spitalele de stat. Criticam exodul medicilor, lipsa fondurilor, grevele din sistemul sanitar si stim "tariful" fiecarui medic si asistent medical. De aproape un an, asteptam cardurile de sanatate si mai avem de asteptat pentru ele, dar si pentru altele, pana in 2012. De fapt, reforma sistemului sanitar este sinonima cu "de anul urmator". Dar noi, cei care ne platim contributiile, ce facem?
Demisia ministrului Cseke Atilla a tras un nou semnal de alarma asupra situatiei sistemului sanitar. Totusi, problemele cu care sanatatea se confrunta nu sunt si nici nu au fost o noutate, atat in ce priveste guvernantii, cat si in ce ne priveste pe noi – contribuabilii.
Inca din 2008, comisia de sanatate a Administratiei prezidentiale a facut o serie de recomandari cu privire la atragerea de fonduri europene, majorarea contributiilor de sanatate si parteneriatele public-private pentru cresterea calitatii actului medical.
Subfinantarea sistemului de sanatate nu mai reprezinta o noutate. Presedintele Romaniei, Traian Basescu, este de parere ca motivul pentru care nu sunt suficiente fonduri la sanatate il constituie, in principal,
nivelul redus al contributiei salariatilor, si anume de 5,5%.
“Vreau sa fiu foarte clar: sistemul de sanatate din Romania este subfinantat si principalul motiv este contributia mica pe care o avem, ca salariati, la fondul de sanatate, pe de o parte. Pe de alta parte, numarul mic de contributori in raport cu numarul de utilizatori ai sistemului de sanatate”, a declarat recent seful statului.
De altfel, inca din 2008, comisia de sanatate a Administratiei prezidentiale atragea atentia asupra numarului din ce in ce mai mic de contribuabilili directi. Totusi, MS a incercat de la 1 ianuarie 2011, numarul contribuabililor a crescut cu aproximativ doua milioane, pana la 8,7 milioane de persoane, prin extinderea obligatiilor la Fondul Unic de Asigurari de Sanatate la alte categorii de persoane, potrivit OUG nr. 107/2011: pensionarii cu venituri peste 740 lei si cea mai mare parte din categoria revolutionarilor care nu au fost raniti.
Solutii vechi la probleme si mai vechi
Comisia de sanatate de la Cotroceni recomanda, intr-un raport din 2008, utilizarea unei metode similare cu cea a pensiilor private: procentele reduse din contributia individuala obligatorie sa fie redirectionate catre un sistem de asigurari private de sanatate, concomitent cu un regim fiscal stimulator pentru respectivele sume.
De asemenea, comisia recomanda si atragerea de fonduri UE pentru asigurarea investitiilor si a infrastructurii necesare in sanatate, dar si incheierea unor parteneriate public-private. Totodata, era recomandata infiintarea Agentiei Nationala pentru Calitate si Informatie in Sanatate (ANCIS), dar si informatizarea sistemului sanitar.
La trei ani dupa publicarea acestui raport, si seful statului a facut apel la aceste recomandari in cadrul intalnirii cu reprezentantii FMI si CE, din luna iulie.
“Trebuie sa luam bani, de la investitii, din alte parti ca sa ducem la sanatate si Guvernul ii va lua, dar in primul rand trebuie puse sub control cheltuielile din sistemul de sanatate. Un alt obiectiv pentru perioada urmatoare este continuarea luptei impotriva evaziunii fiscale si nu in ultimul rand imbunatatirea absorbtiei fondurilor europene - este un alt obiectiv major”, a spus acesta.
In acelasi timp, doua reforme amanate de Executiv inca din 2010, se refera la introducerea cardului de sanatate si a sistemului de coplata. Ambele ar urma sa se aplica din 2012, potrivit angajamentului facut FMI, Bancii Mondiale si CE. Tot din 2012, potrivit scrisorii de intentie catre FMI, asiguratii vor beneficia doar de un pachet de servicii medicale de baza.
Cheltuieli irationale in sistemul sanitar
“Inainte de a primi bani, sistemul de sanatate trebuie sa-si puna transparent cheltuielile sub control. Pana nu se pun cheltuielile din sanatate sub control, nu ne putem gandi in mod serios la marirea bugetului sanatatii, pentru ca nu este un buget care provine din contributii”, a mai precizat Traian Basescu, in cadrul aceleiasi intalniri.
Ministerul Sanatatii a primit, in urma primei rectificari bugetare din 2011, aproximativ 340 milioane de lei, mai putin de o cincime din bugetul alocat Ministerului Transporturilor si o treime din bugetul Ministerului Agriculturii. Pe langa aceasta suma, alte 150 de milioane de lei urmeaza, transferati in Fondul de Rezerva al Guvernului, urmeaza sa fie imediat alocati MS si CNAS, dupa ce se vor realiza unele reforme in domeniu. De asemenea, au fost acordate credite de angajament in valoare de 1,68 miliarde de lei pentru programele si cheltuielile pe care le au Ministerul Sanatatii si CNAS.
Suma alocata l-a determinat pe Cseke Attila sa demisioneze joi din functia de ministru.
O alta problema adusa recent in prim-plan de Traian Basescu o reprezinta arieratele din sanatate. Conform sefului de stat suma alocata in urma rectificarii bugetare va fi destinata acoperirii arieratelor unor spitale - arierate la medicamente, la echipamente.
“Mai pot beneficia si de alte fonduri numai cu conditia indeplinirii unor pasi. Adica, exact comportamentul pe care il avea Fondul cu Romania cand trageam transe la fiecare trei luni, exact acelasi comportament il va avea Guvernul cu sistemul de sanatate - mai primeste o transa de bani, in afara celor 300 de milioane, daca se intampla un pas; primeste si a doua transa, daca se intampla si al doilea pas; primeste a treia transa, daca se intampla si al treilea pas; numai in aceste conditii”, a mai precizat Traian Basescu.
Dezbatere AvocatNet.ro
Cu certitudine problemele sistemului medical nu pot fi legate de criza economica. Declaratiile demnitarilor, promisiunile electorale, dar si observatiile institutiilor europene nu au relevanta in fata celor care, de pe patul de spital, spera la un "mai bine". Din acest motiv va intrebam cum vedeti reformarea sistemului medical. Impartasiti-ne opiniile, concluziile, dar si problemele cu care v-ati confruntat atunci cand ati avut nevoie de medic.
Comentarii articol (28)