Pentru urmatorii trei ani, Guvernul si-a propus o crestere economica de 4,7%, iar pentru a fi indeplinit acest obiectiv vor fi continuate masurile de austeritate in aparatul bugetar, va fi modificata procedura de stabilire a valorii punctului de pensie, se va renunta la venitul minim garantat si va fi elaborat un nou sistem de impozitare pentru case, terenuri si masini.
“Politica de cheltuieli promovata pentru perioada 2012-2014 este o politica de cheltuieli restrictiva, prudenta si echilibrata construita pe principiul managementului financiar solid, avand in vedere turbulentele si incertitudinile de pe pietele internationale, dar si constrangerile interne”, se arata in Strategia fiscal-bugetara pentru perioada 2012-2014.
Astfel, pentru perioada urmatoarea, Executivul va avea in vedere implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European si a Consiliului privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale nr. 7/2011. Reglementarile adoptate in toamna lui 2010 de legislativul European prevad un
termen general de 30 de zile pentru efectuarea platilor in ce priveste tranzactiile dintre companii, cu posibilitatea prelungirii acestuia. Astfel, perioada poate fi extinsa chiar mai mult fata de termenul de 60 de zile, daca acordul dintre creditor si debitor este "convenit in mod expres" si daca prelungirea termenului nu este "foarte injusta" fata de creditor. In acelasi timp, termenul de plata de 30 de zile se va aplica
si pentru tranzactiile dintre autoritatile publice si companii. Europarlamentarii au insistat, insa, ca
platile de la sectorul public catre cel privat sa nu fie niciodata amanate dincolo de 60 de zile si ca orice amanare trebuie facuta de comun acord si justificata obiectiv. In cazul institutiilor sanitare si medico-sociale publice, termenele de plata sunt de 60 de zile. De exemplu, in ce priveste achitarea facturilor de la spital, acestea sunt rambursate prin sistemul de securitate sociala si aceasta procedura dureaza mai mult.
O alta masura de ordin fiscal prevazuta in Strategia Executivului se refera la
reducerea perioadei de achitare a facturilor de la momentul predarii.
In acelasi timp, statul se angajeaza sa simplifice in continuare sistemul fiscal, atat prin
diminuarea numarului taxelor si tarifelor cu caracter nefiscal, cat si prin reducerea numarului de declaratii fiscale si a numarului de plati ce trebuie efectuate.
De asemenea, printre obiectivele propuse a fi atinse in urmatorii trei ani in domeniul fiscal se mai numara:
• unificarea sistemului de administrare a creantelor persoanelor fizice cu sistemul de administrare a creantelor persoanelor juridice;
• stimularea depunerii on-line a declaratiilor si a platilor electronice;
• implementarea controlului comertului electronic, precum si a programului de verificare a persoanelor fizice foarte bogate;
• cresterea numarului de actiuni in trafic ale echipelor mobile ale Garzii Financiare si ale ANV;
• initierea de propuneri legislative, in sensul modificarii prevederilor legale in sensul obligativitatii impunerii unui sistem nou de securitate al marcajelor si timbrelor.
Totodata, Guvernul va modifica legislatia fiscala “
in sensul identificarii unui sistem de impozitare echilibrat, echitabil si functional in cazul cladirilor, terenurilor si mijloacelor de transport”.
Parlamentul a decis in iunie ca impozitarea suplimentara a cladirilor sa se aplice pana la data de 31 decembrie 2011, insa
primul-ministru Emil Boc a declarat ulterior ca
mecanismul de impozitare a persoanelor cu mai multe case va fi mentinut si in anii urmatori.
In acelasi timp, MFP se asteapta ca, in perioada 2012-2014, incasarile din TVA sa ajunga la un nivel de 8,6% din PIB, in linie cu evolutia consumului si a masurilor luate pe linia imbunatatirii colectarii, in timp ce ponderea accizelor in PIB ar urma sa se ridice la de 3,6-3,7% din PIB.
In document se precizeaza ca Executivul va continua ajustarile si restructurarea sistemului de cheltuieli publice, mai ales prin
incadrarea cheltuielilor cu salariile in 7,2% din PIB pentru anul 2012, 7,1% din PIB pentru anul 2013 si 6,8% din PIB pentru anul 2014. Acest lucru se va realiza prin:
• neacordarea de premii, prime si tichete de vacanta, tichete de masa si compensarea activitatii prestate in afara duratei normale a timpului de munca exclusiv prin ore libere;
• continuarea reducerii numarului de angajati in sectorul public, prin mentinerea politicii de inlocuire a unui singur angajat din 7 care parasesc sistemul.
De asemenea, pentru anul 2012 Guvernul va promova “
o politica salariala in concordanta cu ultimele evolutii ale mediului intern si international, cadrul legislativ in vigoare, precum si masurile fiscale si bugetare ce se vor implementa pe orizontul de referinta”, se mai arata in Strategia fiscal-bugetara.
De asemenea,
se va continua aplicarea etapizata a Legii-cadru nr. 284/2010, astfel incat prin majorari succesive ale salariilor de baza, soldelor/ salariilor de functie si indemnizatiilor lunare de incadrare in plata. sa se ajunga la nivelul de salarizare stabilit. conform anexelor la lege.
In anul 2012, valoarea de referinta corespunzatoare coeficientului de ierarhizare 1,00 se mentine la nivelul de 600 lei.
Plafonul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat stabilit pentru anul 2012, exprimat ca procent in produsul intern brut, este de 7,2%, respectandu-se prevederile
Legii nr. 275/2010 pentru aprobarea unor indicatori specificati in cadrul fiscal-bugetar.
Conform documentului, masurile salariale, precum si alte reglementari in domeniul cheltuielilor de personal in anul 2012 vor face obiectul legii speciale de salarizare elaborate in baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.
In ce priveste sistemul public de pensii, Guvernul va implementa masuri care sa duca la:
•
cresterea numarului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizeaza venituri din profesii liberale, manageri, asociatii familiale;
• descurajarea numarului de pensionari anticipate partiale.
• asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivitatii si solidaritatii sociale;
• promovarea unor reglemetari referitoare la sistemul pensiilor private si cel al pensiilor ocupationale, ca elemente ale reformei sistemului de pensii.
De asemenea,
va fi modificata procedura de stabilire a valorii punctului de pensie.
O masura de reformare a asistentei sociale prevazuta in documentul elaborat de MFP se refera la
unificarea venitului minim garantat, a alocatiei pentru sustinerea familiei si a ajutorului pentru incalzirea locuintei intr-o singura prestatie, si anume, venitul minim de insertie.
In acelasi timp, se va reduce si procentul alocat cheltuielilor de asistenta sociala de la 12,1% in 2012 la 11,3% in 2014.
Pe de alta parte, atat cheltuielile cu subventiile, cat si cele cu bunuri si servicii se vor reduce cu 0,2%, si 0,03% de la 0,9% la 0,7%, respectiv de la 5,3% la 5,1%.
Comentarii articol (32)