Una dintre modificarile recente aduse Codului de Procedura Fiscala parea sa revolutioneze procedura insolventei, stabilind ca pentru creantele unui contribuabil in insolventa vor fi calculate dobanzi si penalitati de intarziere. Specialistii consultati de noi, insa, ne asigura ca modificarea nu are niciun impact in practica, iar insolventa este reglementata la fel ca pana acum.
Guvernul a modificat Codul de Procedura Fiscala la inceputul lunii septembrie prin
OG nr. 29/2011.
Printre modificarile aduse Codului se numara si o modificare care se refera la insolventa. Este vorba despre art. 56 din
OG nr. 29/2011 care modifica art. 122
1 din Codul de Procedura Fiscala referitor la “Dobanzi si penalitati de intarziere in cazul insolventei”.
Inainte de modificare, art. 122
1 prevedea ca pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii procedurii de insolventa
nu se datoreaza si nu se calculeaza dobanzi si penalitati de intarziere dupa data deschiderii procedurii insolventei.
Insa, dupa aparitia
OG 29/2011, art. 122
1 s-a modificat, stipuland ca “in cazul contribuabililor carora li s-a deschis procedura insolventei, pentru creantele fiscale nascute anterior sau ulterior datei deschiderii insolventei se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere potrivit legii care reglemneaza aceasta procedura”.
La prima citire, modificarea pare de o importanta colosala, schimband din temelii procedura insolventei. Insa, specialistii din domeniu spun exact contrariul.
Potrivit
Oanei Luca (foto stanga), Managing Partner al Casei de Insolventa Transilvania (CITR),
modificarea nu are niciun impact in practica si nu va afecta in niciun fel desfasurarea procedurii insolventei.
Oana Luca a precizat ca Legea Insolventei (85/2006) stabileste clar la art. 41, alin. 1, ca
nicio dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
Luca a mai aratat ca, prin exceptie de la alin. (1), mentionat anterior, creantele garantate vor fi accesorizate, in cazul in care valorificarea activelor asupra carora poarta garantia se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa in tabelul definitiv sau definitiv consolidat, iar diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat pana la acoperiea creantei principale si a accesoriilor ce se vor calcula.
Ce inseamna, totusi, modificarea din Codul de procedura fiscala
“
Art. 1221, in forma sa actuala a devenit o norma de trimitere, chiar daca nu una care respecta intru-totul normele de tehnica legislativa. Acest articol, spre deosebire de forma sa anterioara,
nu mai reglementeaza el insusi regimul dobanzilor si penalitatilor de intarziere la creantele fiscale in cazul intrarii debitorilor in insolventa, ci trimite, pentru stabilirea acestui regim la norma speciala care reglementeaza „aceasta procedura” (
si anume, Legea insolventei – n. red.)”, explica Managing Partner-ul de la CITR.
De ce a fost nevoie de aceasta modificare? Oana Luca incearca un raspuns: “Legiuitorul a folosit formula <<potrivit legii care reglementeaza aceasta procedura (
procedura insolventei – n.red)>> in loc de <<potrivit legii nr.85/2006>>, probabil,
pentru a da un caracter mai general normei de trimitere si a evita nevoia modificarii sale in caz de abrogare printr-o noua norma a Legii nr.85/2006”.
Procedura insolventei, neschimbata
Specialistul in insolventa a subliniat ca art. 122
1 din Codul de procedura fiscala nu trebuie citit ca si cum ar stabili el insusi faptul indubitabil ca se vor calcula dobanzi si penalitati la creantele fiscale nascute anterior sau ulterior deschiderii procedurii insolventei, ci ca
se datoreaza dobanzi si penalitati potrivit legii speciale care reglementeaza procedura insolventei, adica doar in cazurile si modalitatile
prevazute expres de aceasta lege.
Oana Luca ofera si mai multe argumente in sprijinul acestei interpretari. Astfel, potrivit practicianului in insolventa,
Legea nr. 85/2006 este o lege speciala, reglementand regimul accesoriilor oricaror creante ale creditorilor participanti la procedura insolventei, deci si al creantelor fiscale, pe cand
Codul de procedura fiscala are rol de norma de drept comun in ce priveste regimul creantelor fiscale
“Ori, aplicand principiul ca
o lege de drept comun nu poate modifica o lege speciala, ajungem la aceeasi concluzie (
ca modificarea din Codul de Procedura Fiscala nu are niciun efect asupra procedurii insolventei - n.red)”, conchide specialistul CITR.
“De asemenea, din punct de vedere al fortei normelor legale, se impune aceeasi concluzie, intrucat
Legea nr. 85/2006 este o lege organica, pe cand
Codul de procedura fiscala (OG 92/2003) este asimilata unei legi ordinare. Ori,
modificarea unei legi organice se poate face doar printr-o norma dintr-aceasi categorie ierarhica, iar nu prin una inferioara”, mai puncteaza Oana Luca.
Comentarii articol (15)