Cand se estimeaza baza de impozitare. Clarificari noi in Codul de procedura fiscala

OG 29/2011 a modificat, printre altele, art. 67 din Codul de procedura fiscala referitor la estimarea bazei de impunere.
In vechea forma, art. 67 stabilea doar ca organul fiscal trebuie sa estimeze baza de impunere, daca nu poate determina marimea acesteia.

“In acest caz trebuie avute in vedere toate datele si documentele care au relevanta pentru estimare. Estimarea consta in identificarea acelor elemente care sunt cele mai apropiate situatiei de fapt fiscale”, se mai preciza in articol.

Conform modificarilor aduse de OG 29/2011, art. 67 prevede acum ca organul fiscal poate stabili obligatii fiscale prin estimarea “rezonabila” a bazei de impozitare, “folosind orice proba si mijloc de proba prevazute de lege, ori de cate ori acesta nu poate determina situatia fiscala corecta”.

Noile prevederi ale Codului de procedura fiscala mentioneaza si situatiile in care Fiscul se poate folosi de aceasta posibilitate. Concret, organul fiscal poate estima baza de impunere daca:

• contribuabilul nu a depus declaratii fiscale;
• organele de inspectie fiscala constata ca evidentele contabile sau fiscale, declaratiile fiscale sau documentele si informatiile prezentate in cursul inspectiei fiscale sunt incorecte, incomplete sau nu exista ori nu sunt puse la dispozitia organelor de inspectie fiscala.

“Cuantumul obligatiilor fiscale rezultate din aplicarea prevederilor prezentului articol sunt stabilite sub rezerva verificarii ulterioare, cu exceptia celor stabilite in cadrul unei inspectii fiscale”, mai precizeaza OG nr. 29/2011.

Ce probe se pot folosi pentru a se estima baza de impozitare

Asa cum am precizat anterior, art. 67 in forma stabilita de OG 29/2011 prevede ca pentru estimarea “rezonabila” a bazei de impozitare, Fiscul poate folosi orice proba si mijloc de proba prevazute de lege.

Potrivit Codului de procedura fiscala, pentru determinarea starii de fapt fiscale, organul fiscal administreaza mijloace de proba, putand proceda la:

• solicitarea informatiilor, de orice fel, din partea contribuabililor si a altor persoane;
• solicitarea de expertize;
• folosirea inscrisurilor;
• efectuarea de cercetari la fata locului.