Codul muncii defineste salariul ca fiind contraprestatia in bani a muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. (Citeste AICI mai multe despre contractual individual de munca.)
Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri si se acorda prioritar, inaintea altor obligatii banesti ale angajatorilor. Asadar, salariul se plateste in bani, cel putin o data pe luna, inclusiv prin virament intr-un cont bancar.
Cum se stabileste salariul?
Data la care se va efectua plata salariului se va stabili, prin negociere, in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.
Codul muncii interzice, la stabilirea venitului salarial, orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.
Cat de mic NU poate fi salariul?
Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, corespunzator programului normal de munca, se stabileste prin hotarare a Guvernului, dupa consultarea sindicatelor si a patronatelor. Pentru anul 2012, potrivit HG. 1.225/2011, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este de 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna, reprezentand 4,13 lei/ora.
Angajatorul este astfel obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. In caz contrar, angajatorul risca sa plateasca o amenda cuprinsa intre 300 lei si 2.000 lei.
Atentie! Angajatorii care nu au operat majorarea cuantumului salariului minim brut, incepand cu 1 ianuarie 2012, de la 670 lei la 700 lei, risca o amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.
De asemenea, trebuie prevazut ca, in cazul in care programul normal de munca este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de baza minim brut orar se calculeaza prin raportarea salariului de baza minim brut pe tara la numarul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat. Totodata, pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica de 700 lei.
Totodata, trebuie precizat ca salariul este confidential, angajatorul avand obligatia de a lua masurile necesare pentru asigurarea confidentialitatii. Insa, sindicatelor si reprezentantilor salariatilor li se poate dezvalui cuantumul pentru promovarea si apararea drepturilor angajatilor in stricta legatura cu interesele acestora si in relatia lor directa cu angajatorul.
Ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca valoarea salariului mediu brut este de 2.054 de lei, in timp ce salariul mediu nominal este de 1.491 lei.
Cum se plateste salariul?
Potrivit datei precizate in CIM, salariul se plateste cel putin o data pe luna. Totusi, ziua de salariu a personalului din aparatul bugetar se stabileste prin Ordin al Ministerului Finantelor Publice. De exemplu, functionarii din cadrul Senatului si ai Camerei Deputatilor isi primesc salariile in data de 5 a lunii, personalul din justitie pe data de 10, iar angajatii SPP in data de 15. (Lista completa in fisier atasat.)
Salariul se plateste direct titularului sau persoanei imputernicite de acesta. Totusi, in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori ai defunctului sau parintilor acestuia.
Conform Codului Muncii, plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata, precum si prin orice alte documente justificative care demonstreaza efectuarea platii catre salariatul indreptatit. Statele de plata, precum si celelalte documente justificative se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile.
Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Totodata, Codul Muncii prevede expres ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Asadar, retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Aceste sume retinute nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net. (Citeste AICI mai multe despre popririle salariale.)
Prin urmare, in cazul pluralitatii de creditori ai salariatului, va fi respectata urmatoarea ordine:
- obligatiile de intretinere, conform Codului familiei;
- contributiile si impozitele datorate catre stat;
- daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite;
- acoperirea altor datorii.
Nu in ultimul rand, este de retinut ca dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor, se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate.