Apararea drepturilor nepatrimoniale in Noul cod civil

în Noul Cod Civil, 8 Martie 2012

Timp de citire: 3 min.

Salvează articol Îl poți citi, ulterior, când ai timp.

Noile dispozitii regasite in art. 252 - 257 din Noul Cod civil au rolul de a asigura un echilibru intre doua drepturi in egala masura garantate prin Constitutie, cat si prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la libera exprimare si dreptul la respectarea vietii private.

Newsletter avocatnet.ro: 10 lucruri de știut astăzi!
Primești gratuit, zilnic, în căsuța ta de email, sinteza zilei avocatnet.ro cu cele mai importante noutăți, știri și analize de context.

Adresa de email este invalidă.

Mă abonez

Prin abonare, accepți să primești comunicări comerciale de la noi. Așa prelucrăm datele tale.

Articolul continuă mai jos

Articol scris de Florin Dieac, Senior Associate Lawyer, Danila Petre si Asociatii

Plecand de la principiile constitutionale care privesc garantarea drepturilor si libertatile fundamentale ale persoanelor (astfel cum sunt enumerate in mod exemplicativ de art. 252 NCC – dreptul la viata, sanatate, integritate fizica si psihica, deminitate, intimitatea vietii private etc) si ajungand la libertatea de exprimare, legiuitorul a considerat oportun sa gaseasca un mijloc de control al modului de exercitare al acestor drepturi care, desi par, nu sunt in opozitie unul fata de altul.

Necesitatea unei astfel de reglementari este data in primul rand de dezincriminarea faptelor de insulta si calomnie prin largirea dreptului la libera exprimare, dar si de conceptia la nivel european in sensul ca dreptul la viata pivata este un drept absolut si intangibil.

Pentru ca insa acest control nu putea fi delimitat in termeni foarte concreti, legiuitorul a lasat gestionarea acestei probleme in sarcina organelor judiciare care fiind sesizate de catre personale care considera ca dreptul la viata pivata le-a fost atins, sa poata sa dispuna intr-o procedura de urgenta limitarea actiunilor respective.

Astfel, orice persoana care se considera vatamata in dreptul sau la demnitate sau viata privata va putea solicita instantei de judecata luarea unor masuri provizorii (art. 255 Noul cod civil) sub aspectul interzicerea incalcarii / incetarea provizorie sau luarea masurilor necesare pentru a se asigura conservarea probelor.

Luarea insa a acestor masuri cu caracter provizoriu poate fi dispusa de catre instanta de judecata doar daca se face dovada ca atingerile aduse drepturilor reclamate privesc actiuni ilicite actuale si iminente, iar consecintele continuarii acestor actiuni va duce la crearea unui prejudiciu greu de reparat. Pentru ca in pactica s-ar putea ivi ocazii in care o persoana presupusa ca fiind lezata in privinta drepturilor nepatrimoniale ar putea abuza de aceasta prerogativa, legiuitorul a prevazut in mod expres ca in astfel de cazuri, persoana lezata va putea fi obligata sa depuna o cautiune care sa poata sa fie folosita de partea adversa daca in final se va dovezi ca actiunile catalogate ca fiind ilicite nu exista in realitate.

Daca insa conditiile care impun luarea unor masuri provizorii nu sunt indeplinite sau pur si simplu persoana lezata nu considera oportun stoparea de indata a acestor actiuni, se poate oricum adresa aceleasi instante, in cadrul unei proceduri comune (art 253 Noul cod civil), care in final sa constate atingerile aduse unui drept napatrimonial cu consecinta interzicerii savarsirii acelor faptelor ilicite (in cazul in care fapta este iminenta) respectiv incetarea si interzicerea pe viitor daca aceasta incalcare dureaza in timp.

In toate aceste cazuri persoana prejudiciata este indreptatita sa solicite obligarea persoanei care se face vinovata de incalcarea drepturilor nepatrimoniale la o reparatie patrimoniala.

Un caz particular, prin incidenta noilor dispozitii, il reprezinta exercitarea profesiei de jurnalist care in ciuda noilor reglementari nu sufera atingeri de substanta, ci doar de forma. Art. 76 din Noul Cod Civil nu face decat sa ne confirme acest lucru prin faptul ca instituie o prezumtie de consimtamant din partea persoanei vizate de materialul realizat de jurnalist, in anumite situatii care pot fi apreciate ca acceptul persoanei ca acele informatii sa devina publice. Astfel atata timp cat persoana publica a permis ca anumite informatii despre viata proprie sa fie cunoscute de catre o persoana care activeaza in domeniul informarii publice (presa scrisa sau audivizual), nu s-ar putea retine ca divulgarea pe scara larga a acestor date ar putea constitui o atingere adusa vietii intime. Pe cale de consecinta jurnalistii trebui doar sa se asigure ca sursa acelor informarii este veridica si ca furnizarea informatiilor reprezinta acceptul persoanei vizate chiar daca acest accept nu este exprimat in mod direct.

Concluzionad asupra scurtei analize, putem retine ca noile reglementari au rolul de a oferi o garantie in plus acordata drepturilor nepatrimoniale urmand sa fie sanctionata orice fapta ilicita, indiferent de autorul acesteia.

--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa office@avocatnet.ro.