Tarziu, pentru unii mai sceptici poate prea tarziu, au aparut si primele operatiuni care sa incurajeze asocierea si sa finanteze cu bani europeni proiectele depuse din partea unor astfel de structuri. La acest moment, avem un Ghid al solicitantului modificat de mai multe ori si pregatit pentru deschiderea unei sesiunii in cadrul Programului Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (P.O.S.C.C.E.) pe Operatiunea 1.3.1: Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si internaþional – Poli de competitivitate.
Apoi, mai avem externalizate printr-un contract, serviciile de expertiza tehnica in vederea elaborarii documentatiei pentru lansarea Operatiunii 1.3.3: Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in lanturile de furnizori sau clustere. Despre modalitatea de derulare a acestor operatiuni vom mai avea timp sa discutam, deocamdata ramane de notat faptul ca apropierea de startul acestor finantari a implusionat implicarea activa a factorilor cointeresati in aceste structuri asociative.
Firmele dintr-un cluster colaboreaza, dar raman in cotinuare in competitie
Experienta practica a unor manageri ar veni rapid sa arate un prim blocaj, aparent de netrecut cand vine vorba de o structura asociativa. Cum ar putea colabora cu un competitor direct? Intr-o dezbatere pro si contra, urmeaza pe de o parte explicatii, mai scurte sau mai lungi, in functie de rabdarea si capacitatea de a argumenta, si de deschiderea si capacitatea de a receptiona, pe de alta parte.
Indentificarea elementelor comune, care sa poata contura o strategie unitara bazata pe satisfacerea unor nevoi similare, cu beneficii concrete pentru toti membrii, ar fi primul si poate cel mai important pas. Dar, toti aceia care isi doresc apartenenta la o astfel de structura, sa nu uite ca, a fi competitiv presupune tocmai acceptarea concurentei, iar capacitatea de a colabora constructiv presupune intr-adevar o inteligenta manageriala. Multiplele exemple de succes sunt insa cele mai bune exemple in sustinerea acestei afirmatii.
Dezvoltare prin accesul la fluxul de informatii
Oportunitatile de dezvoltare a oricarei afaceri presupun cooperarea si identificarea unor surse de finantare accesibile. Platforma organizarii intr-un cluster imbina beneficii comerciale privind accesul la fluxul de informatii pentru toti membrii, dintre care cele mai importante sunt:
- identificarea de parteneri de afaceri din intreg lantul tehnologic, de la furnizori si pana la potentiali clienti (intra si inter cluster);
- identificarea consultantilor si a expertilor potriviti domeniului;
- acces facil la resursa umana calificata;
- inchegarea de idei si parteneriate pentru dezvoltarea de proiecte;
- posibilitati de relationare (networking) si cooperare cu retele similare din tara si strainatate.
Posibilitatea dezvoltarii unor colaborari inter si intra asociere scot in evidenta nevoi cumune, pe de o parte de asigurare a unor comenzi cantitative constante si predictibile pentru furnizorii de materii prime si servicii, iar pe de alta parte de optimizare a costurilor pentru toti membrii unei asocieri. Ramane doar capacitatea partica de a purta negocieri in numele intregii asocieri, prin detinerea unor informatii relevante si fructificarea noilor relatii comerciale.
Sporirea vizibilitatii si influenta crescuta in sectorul de activitate
Dintre alte beneficii comerciale ale asocierii intr-un cluster si care nu sunt deloc lipsite de importanta, am mai putea exemplifica:
- dezvoltarea marcii de calitate, sub umbrela clusterului (apartenenta la o structura consacrata confera incredere in produsul-serviciul livrat, o garantie in plus pentru calitate);
- promovare integrata pe piata nationala si internationala;
- reprezentari integrate la evenimente de profil: conferinte, dezbateri;
- propuneri de proiecte legislative, strategii locale/nationale;
- voce unitara regionala a sectorului, prin prisma aglomerarii geografice.
Simpla concentrare geografica a unor organizatii nu conduce automat la formarea unei structuri asociative, desi conceptul este aplicabil si benefic oricarei ramuri de industrie. Polarizarea unor intreprinderi in jurul unui domeniu de interes comun si deschiderea acestora spre o colaborare efectiva conduce la constituirea sau desemnarea unei entitati de management, tocmai pentru a conferi coerenta, continuitate si dinamism acestei colaborari, care poate include intreg fluxul tehnologic al unui proces: furnizor – producator – comerciant.
Polul de competitivitate in acceptiunea P.O.S.C.C.E.
Autoritatea de Management pentru P.O.S.C.C.E., respectiv Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri priveste "polul de competitivitate" ca o asociere de intreprinderi, organizatii de cercetare-dezvoltare si formare profesionala, ce actioneaza in parteneriat pentru a pune in aplicare o strategie comuna de dezvoltare. Aceasta strategie este construita in jurul unor proiecte inovatoare avand drept scop final abordarea uneia sau mai multor piete. Astfel, se considera ca polul are o structura completa triple helix (autoritati-R&D-industrie) sau four clover (+ institutie catalizator), iar organizatiile interesate in finantarea de proiecte, pe langa aparteneta la aceste structuri asociative, vor trebui sa respecte criteriile ghidurilor de finantare.
In concluzie, consideram a fi un lucru pozitiv imboldul adus de posibilitatea obtinerii acestor finantari, dar invitam la o deschidere mai mare pentru vederea de ansamblu a oportunitatilor ce le aduc aceste asocieri. Este adevarat ca finantarile reprezinta un suport pentru dezvoltare, insa beneficii sporite se pot obtine prin colaborarea si implicarea activa a membrilor, sub coordonarea unui management dinamic si inovativ.