Potrivit statisticilor, din totalul dosarelor de insolventa in lucru, 3,28%* reprezinta proceduri de reorganizare (in crestere usoara fata de anii precedenti). In 2011, piata serviciilor de insolventa s-a ridicat la aproximativ 25 milioane de euro, nivel similar cu cel din 2010. Domeniile de activitate cele mai afectate sunt, la fel ca in anii trecuti: imobiliar, constructii si comertul cu amanuntul.
De ce ajunge o companie in insolventa?
Exista atat o serie de cauze externe pentru care o firma risca sa ajunga in insolventa, precum criza economica, reducerea surselor de finantare sau modificarea haotica a legislatiei, cat si cauze interne ce tin de scaderea puterii de cumparare a clientelei, pierderea unor contracte importante, indatorarea excesiva a societatii sau investitii nejustificate.
Trenduri pe piata de insolventa in 2012
Specialistii in insolventa sesizeaza o crestere a procedurilor de reorganizare fata de dosarele de faliment. De asemenea, a crescut procentul procedurilor deschise de debitori fata de cele deschise de creditori.
Potrivit specialistilor in insolventa de la Zamfirescu Racoti Predoiu Insolvency, avem tot mai multe dosare in care creditorii prefera procedura reorganizarii judiciare. Acest lucru se intampla in opinia lor pentru ca creditorii fie mai dau o sansa restructurarii activitatii debitorului si pastrarii locurilor de munca, fie isi dau seama ca se pot “indestula” cu o suma superioara celei din cadrul procedurii falimentului, daca sunt de acord cu reorganizarea activitatii debitorului.
Totodata, pozitia bancilor fata de procedura reorganizarii s-a modificat semnificativ in ultima perioada: realizarea planului de reorganizare duce la incasarea superioara a sumelor datorate, astfel incat bancile au inceput sa accepte si sa negocieze solutiile de salvare a societatilor care au sanse de redresare.
Reorganizarea judiciara – cum te poate ajuta sa iti redresezi afacerea?
Prin reorganizarea judiciara a debitorului aflat in insolventa se propune redresarea activitatii acestuia, in vederea achitarii datoriilor fata de creditori. Planul de reorganizare poate fi propus de catre debitor, administratorul judiciar, precum si de unul sau mai multi creditori ce detin impreuna cel putin 20% din masa credala.
Sfaturi pentru o reorganizare judiciara de succes
In opinia specialistilor de la ZRP Insolvency, reorganizarea judiciara este o solutie mult mai eficienta, atat pentru debitor, cat si pentru creditor, insa depinde in mare masura de situatia debitorului la data la care se ia decizia de a merge in reorganizare sau faliment.
Mai mult, reorganizarea judiciara conduce la mentinerea activitatii firmei, dar si la un grad de recuperare mai ridicat pentru creditori.
Stan Tirnoveanu, partenerul coordonator al ZRP Insolvency, considera ca deschiderea la timp a procedurii insolventei este importanta, astfel incat situatia economico-financiara a debitorului sa poata fi revigorata.
Totodata, acesta spune ca o intalnire cu bancile creditoare (inscrise la masa credala), anterior definitivarii planului de reorganizare, si stabilirea impreuna a principalelor linii directoare ale acestuia este esentiala.
Specialistii de la ZRP Insolvency recomanda si imbunatatirea sistemului de management, care sa nu mai permita repetarea greselilor din trecut.
Pe de alta parte, creantele creditorilor garantati nascute in timpul procedurii dobandesc prioritate in ordinea de distribuire a fondurilor obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului.
Ce trebuie sa contina planul de reorganizare?
1. Masurile de restructurare si continuare a activitatii debitorului
2. Perspectivele de redresare in raport cu specificul activitatii acestuia, cu mijloacele financiare si cu cererea pietei
3. Programul de plata a creantelor
4. Categoriile de creante care nu sunt defavorizate
5. Tratamentul categoriilor de creante defavorizate
6. Despagubirile ce vor reveni tuturor categoriilor de creditori in comparatie cu sumele pe care acestia le-ar primi in cazul falimentului
7. Planul de reorganizare a managementului
8. Resursele financiare pentru realizarea planului de reorganizare si provenienta acestora
Ce avantaje iti ofera procedura de reorganizare?
Prin intrarea in insolventa, debitorul se pune la adapost de ”nervozitatea creditorilor”, dat fiind toate actiunile judiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale se suspenda de drept.
Un alt avantaj pentru o firma in insolventa este si faptul ca valoarea creantelor este ,,inghetata’’ – potrivit art. 41 din Legea Insolventei, creditorii nu pot adauga la creantele nascute anterior deschiderii procedurii majorari, penalitati si dobanzi, cu exceptia creantelor aferente creditorilor garantati.
Mai mult, furnizorii de servicii (electricitate, gaze naturale, apa) nu au dreptul sa schimbe, sa refuze sau sa intrerupa livrarile de utilitati, in cazul in care debitorul are calitatea de consumator captiv.
De asemenea, in timpul reorganizarii judiciare debitorului i se poate reduce volumul de datorii pe care le are de plata, prin stergerea totala sau partiala a unor creante.
De unde gasesti resurse de finantare?
In timpul reorganizarii, firma poate beneficia de un aport de capital din partea asociatilor ori actionarilor sau prin atragerea de investitori. De asemenea, banii pot veni si din vanzarea unor active care nu sunt strict necesare desfasurarii activitatii de baza a debitorului sau prin contractarea unor imprumuturi bancare noi.
Mai mult, debitorul poate incerca esalonarea datoriei creditorului bancar pe o perioada mai indelungata decat cei trei ani de implementare a unui plan de reorganizare sau poate cere avansuri de la clienti pentru marfurile, serviciile ce urmeaza a fi livrate sau executate in perioada urmatoare.
Cum vede banca o procedura de reorganizare?
In opinia Elenei Cosma, director executiv ZRP Insolvency, banca poate fi de acord cu planul de reorganizare a debitorului, avand in vedere scaderea valorii proprietatilor aflate in garantie si dorinta de mentinere a clientului.
De asemenea, bancile sunt interesate sa sustina un plan de reorganizare, dat fiind ca astfel au posibilitatea sa-si recupereze o valoare mai mare a creantelor in urma valorificarii bunurilor (intre 20-70% in cazul creditorilor garantati).