Cum poti scapa de instanta, daca ai produs pagube angajatorului la serviciu

Recuperarea pagubelor produse angajatorului prin acordul partilor a capatat o reglementare legala in urma completarii art. 254 din Codul muncii prin Legea nr. 40/2011. Conform noului text (alin. 3), „in situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa va putea solicita salariatului printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.”

Din pacate „nota de constatare”, deci acordul partilor, poate interveni numai in ipoteza unor pagube care „nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime pe economie” (art. 254 alin. 4 din Codul muncii). Suntem de acord cu opinia exprimata¹ in sensul ca aceasta limitare este nejustificata. “Partile ar trebui sa aiba posibilitatea recuperarii pagubei prin acordul lor, indiferent de valoarea acesteia. De altfel, credem ca nu exista nici un impediment legal in acest sens.”

Acordul de vointa al partilor (care este un contract de dreptul muncii, si nu un titlu executoriu²), trebuie consemnat intr-un inscris din care trebuie sa rezulte:

• recunoasterea celui in cauza ca a produs o paguba celeilalte parti contractante, inclusiv prin incasarea unei sume nedatorate;
• descrierea pagubei (in ce consta);
• cuantumul acestei pagube si modul de stabilire;
• caile de recuperare a prejudiciului (acoperirea acestuia printr-o singura plata si la ce data sau prin plata acestuia in rate la salariu ori la diferite alte date).

Desigur ca, inscrisul respectiv trebuie semnat de ambele parti si inregistrat la angajator.

Intr-o asemenea situatie, instanta de judecata nu ar mai putea fi sesizata de cel pagubit pentru ca aceasta sa stabileasca cuantumul despagubirilor si modalitatea de recuperare a pagubei³.

Totodata, nu exista niciun impediment ca salariatul – unilateral – sa recunoasca producerea pagubei si sa-si asume un angajament scris de plata, care, fiind acceptat de angajator, conduce tot la invoiala partilor.

Prin angajamentul de plata, salariatul se poate obliga chiar pentru o suma ce depaseste echivalentul a 5 salarii minime pe economie⁴.

In lipsa statornicirii in sens contrar, recuperarea pagubei produse angajatorului prin acordul partilor nu presupune, in chip necesar si exclusiv, retineri din salariu⁵. Acestea sunt doar posibile, insa salariatul poate achita debitul, de exemplu, la casieria unitatii.

In ceea ce priveste termenul de recuperare a pagubelor produse angajatorului prin acordul partilor, se observa ca acesta nu poate fi mai mic de 30 de zile, dar, suntem de acord ca⁶ poate depasi termenul de 3 ani inscris in art. 259 din Cod. Acesta curge de la data la care angajatorul comunica nota de constatare si evaluare a pagubei. Comunicarea se materializeaza prin semnatura de primire.

__
¹Alexandru Ticlea, Dreptul muncii. Curs universitar, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2011, p. 465.
²A se vedea in acest sens Serban Beligradeanu, Modificarile aduse prin Legea nr. 40/2011 in domeniul raspunderii patrimoniale a salariatilor reglementata de Codul muncii, in volumul Conferintei „Modificarile Codul muncii si ale Legii dialogului social”, Editura Universul Juridic, 2011, p. 150.
³Alexandru Ticlea, Dreptul muncii. Curs universitar, p. 465.
⁴A se vedea in acest sens Serban Beligradeanu, Modificarile aduse prin Legea nr. 40/2011 in domeniul raspunderii patrimoniale a salariatilor reglementata de Codul muncii, op. cit., p. 150.
⁵Serban Beligradeanu, Principalele aspecte teoretice si practice rezultate din cuprinsul Legii nr. 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, in Revista romana de dreptul muncii nr. 3/2011, p. 35.
⁶A se vedea in acest sens Serban Beligradeanu, Modificarile aduse prin Legea nr. 40/2011 in domeniul raspunderii patrimoniale a salariatilor reglementata de Codul muncii, op. cit., p. 149.