Conform KPMG, scopul raportului este de a prezenta evolutia obiectivelor cuprinse in Cadrele Strategice Nationale de Referinta in a doua parte a perioadei de programare 2007-13, perioada in care toate Statele Membre sunt in proces de elaborare a planurilor pentru urmatoarea perioada de programare, respectiv 2014-2020.
„Succesele inregistrate si experienta castigata din actuala perioada de programare constituie o buna baza si sursa de informatii pentru fiecare tara”, se precizeaza in raport.
Totodata, conform sursei citate, concluziile trase din experientele prezentate ar trebui aplicate in procesul de elaborare a strategiilor, pentru a putea astfel demonstra Uniunii Europene ca un anumit Stat Membru va utiliza fondurile intr-o maniera mai productiva in perioada viitoare.
Potrivit raportului, inca de la aderarea regiunii ECE la Uniunea Europeana in 2004 si, respectiv, 2007, a fost evident ca utilizarea eficienta a sprijinului acordat de Uniunea Europeana poate contribui la cresterea performantelor economice ale acestor tari.
„In consecinta, este responsabilitatea Statelor Membre sa utilizeze in mod corespunzator sprijinul acordat si sa creasca coeziunea economica si sociala. Romania si tarile din Europa Centrala si de Est au suferit o reducere semnificativa a investitiilor straine de la inceputul crizei pe masura ce investitorii au parasit pietele emergente, indreptandu-se catre economiile cu dezvoltare rapida (BRIC – Brazilia, Rusia, India si China), in cautarea unor oportunitati de afaceri mai profitabile si a unor piete mai sigure”, informeaza sursa citata.
In aceste conditii, raportul arata ca este vital ca Romania sa se mobilizeze pentru captarea sumelor inca disponibile din fondurile UE acordate pana in 2013 si sa-si traseze prioritatile pentru urmatoarea perioada de finantare.
Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG in Romania, subliniaza ca „publicatia KPMG este un barometru util atat pentru guvern si autoritatile din domeniu, cat si pentru companiile interesate sa dezvolte proiecte ce implica fonduri europene”. „Pentru recuperarea decalajului, elementele cheie sunt o strategie guvernamentala coerenta si consistenta, anticiparea evolutiei macro-economice si sectoriale, precum si mecanisme eficiente de simplificare a birocratiei, de filtrare a unor contractanti eligibili si de management modern din partea autoritatilor”, spune specialistul KPMG.
Conform sursei citate, din perspectiva beneficiarilor, sunt importante transparenta procedurilor, stabilitatea legislativa si eficienta procesului competitiv, precum si o selectare avizata a proiectelor pe criterii obiective de oportunitate, eligibilitate si sustenabilitate.
Totodata, Nemoianu mentioneaza ca perioada care va urma reprezinta una dintre cele mai mari provocari pentru sectorul public - prioritatile sunt numeroase, iar constrangerile bugetare pentru Romania anilor 2012-2020 sunt semnificative.
„Fie ca este vorba de Coridoarele de transport IV sau IX, de dezvoltarea proiectelor de energie alternativa, de reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, de reabilitarea sistemelor de irigatii sau de sistematizarea cursurilor de apa pentru prevenirea inundatiilor, de modernizarea porturilor, aeroporturilor si cailor ferate, de statiunile balneo-climaterice, sau de proiectul de cercetare ELI, de infrastructura in sanatate si educatie, toate acestea, la care se adauga proiectele regionale si locale, implica un exercitiu amplu de proiectii strategice sustenabile, capabilitati de administrare si management extinse din partea autoritatilor si institutiilor publice, resurse specializate si dedicate, capacitatea de a propune proiecte viabile si eligibile pentru absorbtia banilor europeni, eficienta si transparenta la toate nivelurile si pe parcursul tuturor etapelor”, spune Daniela Nemoianu.
In opinia sa, si mai importanta este monitorizarea performantelor de executie si a implementarii proiectelor, unde experienta tarilor vecine care au aderat in primul val a demonstrat riscurile care pot aparea in cazul utilizarii sau decontarii incorecte a fondurilor europene, cu consecinte directe prin aplicarea de sanctiuni de catre Comisia Europeana.
Aceasta este de parere ca „Romania poate invata in orice moment din exemplele pozitive sau nereusitele tarilor care au fost active in absorbtia fondurilor europene inaintea noastra, putand sa adapteze cele mai bune practici si cele mai avansate metodologii la specificul local”. Nemoianu adauga ca autoritatile trebuie sa apeleze la specialisti pentru a face acest transfer de know-how si a fi in acelasi timp conectate la pulsul mediului de afaceri local si international, inclusiv cel financiar, in conditiile intensificarii competitiei intre state pentru atragerea de finantari.
Dupa cum mentioneaza Dinu Bumbacea, Partener Management Consulting si Sector Public, “nivelul scazut al absorbtiei fondurilor europene in Romania este cauzat in principal de lipsa unui proces consistent pentru elaborarea proiectelor. Nevoile sunt evidente, la fel si impactul pozitiv pe care aceste intrari nerambursabile l-ar avea asupra economiei romanesti. Acesta mai precizeaza ca, tinand cont de stadiul de dezvoltare al economiei romanesti raportat la partenerii din Uniunea Europeana, Romania ar trebui sa fie un beneficiar net, si nu un contribuitor net.
„Aceasta este singura modalitate prin care decalajul fata de economiile mai dezvoltate ar putea fi recuperat”, opineaza Dinu Bumbacea, care continua sa mentioneze ca procesul de absorbtie este complex si de durata, cu suisuri si coborasuri – depunere proiecte, aprobare proiecte, contractare, plati si, nu in ultimul rand, verificarea folosirii fondurilor de catre Uniunea Europeana. „Investitia de timp si resurse in elaborarea proiectelor va fi rasplatita dupa parcurgerea tuturor acestor etape”, incheie Bumbacea.
Si Florin Banateanu, Director pentru Consultanta in Fonduri Europene si Sectorul Public din cadrul KPMG Romania, este de acord ca „eficientizarea procesului de absorbtie a fondurilor UE reprezinta o prioritate regionala si nationala, atat pentru autoritatile publice implicate, cat si pentru sectorul privat responsabil, mai ales in contextul economic actual”.
Mai mult, este crucial ca atentia factorilor responsabili la nivelul fiecarui program operational sa se concentreze in prezent pe implementarea corecta a proiectelor in derulare si pe rambursarea rapida a fondurilor europene destinate tarii noastre, puncteaza acesta, care adauga ca pentru a realiza acest deziderat, este obligatorie folosirea rapida a fondurilor de asistenta tehnica in vederea acordarii de sprijin profesional beneficiarilor fondurilor pentru asigurarea unui management adecvat al proiectelor in derulare, precum si pentru elaborarea corecta a cererilor de rambursare.
In acelasi timp, conform declaratiilor specialistului KPMG, intarzierea unei interventii in acest sens, poate conduce la situatii grave de incapacitate de plata si, implicit, la pierderea fondurilor deja investite din resurse proprii de catre beneficiari, fie autoritati publice, fie firme private.
„KPMG Romania se implica concret in implementarea proiectelor de asistenta tehnica, ca urmare a unei expertize de peste cincisprezece ani in domeniu probata prin derularea cu succes a mai multor proiecte in beneficiul unor institutii publice importante. Principalele proiecte s-au materializat in domeniul evaluarii si monitorizarii implementarii programelor operationale, in domeniul elaborarii aplicatiilor de finantare si in domeniul managementului de proiect”, incheie Banateanu.
Raportul ”Fondurile Europene in Europa Centrala si de Est – Raport privind progresul inregistrat in 2011” a fost realizat de Divizia de Consultanta in Fonduri europene si Sector Public, pe baza informatiilor primite din partea autoritatilor de catre birourile KPMG din Europa Centrala si de Est (ECE).