Interdictia ocuparii unei alte functii: ce consecinte are?

De exemplu, potrivit prevederilor legale, exercitarea:

- profesiei de avocat este incompatibila cu activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat², cum ar fi cea de  consilier juridic, functionar public³ etc.);
- profesiei de consilier juridic este incompatibila cu orice alta profesie autorizata sau salarizata in tara sau in strainatate⁴;
- unei functii publice este incompatibila cu o functie in alte domenii de activitate din sectorul privat care sunt in legatura directa sau indirecta cu atributiile exercitate ca functionar public, potrivit fisei postului (daca nu exista o exceptie de stricta reglementare, ca cea vizand o functie didactica)⁵;
- functiei de judecator sau procuror este incompatibila cu exercitarea unei alte functii in invatamantul superior decat didactica (exceptate sunt, deci, functiile  de asistent universitar, lector universitar, conferentiar universitar, profesor universitar)⁶;
- exercitarea profesiei de medic este incompatibila cu cea de angajat sau colaborator al unitatilor de productie ori de distributie de produse farmaceutice sau materiale sanitare⁷.

„Prin urmare, starea de incompatibilitate presupune doua elemente care nu pot coexista; oricare din ele il exclude pe celalalt”⁸.

Deci, o interdictie in acest sens priveste atat profesia a carei reglementare interzice ocuparea unei alte functii, cat si respectiva functie.

Cu alte cuvinte, sanctiunea este dubla: aplicabila de fiecare din cei doi angajatori, daca, de exemplu avem in vedere doua raporturi juridice de munca; pentru o profesie liberala (ca cea de avocat) sanctiunea este excluderea din profesie.

De exemplu, in cazul unui avocat care are si calitatea de consilier juridic salariat, interventia incompatibilitatii determina aplicarea de sanctiuni in privinta profesiei de avocat, dar afecteaza si profesia dobandita prin incalcarea obligatiei prevazute de lege⁹. Evident, mai cu seam? pentru c? suntem in Romania, solutiile instantelor sunt contradictorii.

In literatura juridica¹⁰ se arata explicit in: „Privind consecintele starii de incompatibilitate, doua situatii sunt posibile:
a) In cea a angajarii in munca, existenta incompatibilitatii, (de exemplu, in cauza este avocat si nu s-a suspendat din profesie) se transpune in imposibilitatea legala de a incheia contractul individual de munca pentru functia de consilier juridic (sau indiferent pentru oricare alta functie). Incalcarea incompatibilitatii respective va antrena nulitatea absoluta a acelui contract si incetarea lui de drept in temeiul art. 56 lit. e) din Codul muncii. Este evident insa ca nulitatea, atunci cand nu se constata prin acordul partilor, trebuie hotarara de instanta de judecata.
b) Daca incompatibilitatea a intervenit ulterior incheierii contractului individual de munca, efectul consta in imposibilitatea legala a continuarii lui. Doua cai de rezolvare sunt posibile pentru intrarea in legalitate:
- prima este aceeasi ca cea expusa supra: constatarea nulitatii absolute a acelui contract;
- a doua, consta in concedierea disciplinara a persoanei in cauza, in temeiul art. 61 lit. a) din Codul muncii, pentru ca in mod deliberat a nesocotit dispozitii legale imperative privind incompatibilitatea respectiva.

Se intelege ca in ambele situatii angajatorul trebuie sa aiba un rol activ; sa constate starea de incompatibilitate si sa actioneze in una din modalitatile aratate.”

Problema angajatorului se pune, mai cu seama pentru cel din sectorul bugetar, din moment ce vorbim de salarii platite din bani publici, cu mentiunea ca, potrivit art. 57 alin. 5 din Codul muncii, „Persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu”.

Nulitatea produce efecte pentru viitor (alin. 2 al aceluiasi articol).

Ana Stefanescu este si lect. univ. dr. la Universitatea „Dunarea de Jos” Galati

¹A se vedea art. 15 lit. a din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata.
² A se vedea art. 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptie.
³  A se vedea art. 10 lit. c din Legea nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic.
4  A se vedea art. 94 si 96 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptie.
⁵  A se vedea art. 5 din Legea nr. 303/3004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata.
⁶  A se vedea art. 382 lit. a din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

⁷  A se vedea, pe larg, Alexandru Ticlea, Discutii privind incompatibilitatea legala intre profesia de avocat si cea de consilier juridic, in Dreptul nr. 12/2009.

⁸Ibidem.

⁹ Alexandru Ticlea, Tratat de dreptul muncii, Editia a VI-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2012, p. 445.v