M-am saturat sa fiu o povara pentru toata lumea!

Ea (mama-n.red.) se afla in strainatate acum, unde s-a recasatorit si a incercat sa uite viata pe care a avut-o alaturi de tatal meu. Spun asta pentru ca, desi tata m-a crescut, sunt constienta de faptul ca este o persoana violenta atat din punct de vedere fizic, cat si verbal… si nu numai cu mine, ci cu toata lumea cu care interactioneaza.

Imi amintesc faptul ca, atunci cand eram mica, ma batea pentru ca greseam cand imi faceam temele, stateam ore in sir si plangeam singura in camera mea si venea doar din cand in cand sa-mi mai dea cate o palma pentru a ma face sa ma opresc. El s-a recasatorit cu o doamna inca de cand aveam eu 8 ani, iar de atunci lucrurile s-au inrautatit pentru ca ea are o influenta foarte mare asupra lui. Mereu am sperat ca o sa se schimbe si ca va ajunge sa ma iubeasca si pe mine, insa din pacate cel mai des aud vorbe de genul “M-as fi simtit mai fericit daca nu te-ai fi nascut!”, “eu te-am facut, eu te omor”.

De multe ori am preferat sa mor decat sa ajung acasa de la scoala si sa stiu ca va tipa din nou la mine, ma va lovi si va fi nemultumit de tot ceea ce voi face. Singura mea alinare este bunica mea paterna, dar si unchiul meu, care este incadrat intr-un grad de handicap si locuieste cu noi. Sunt nevoita sa imi impart camera cu amandoi. Mi-as dori uneori sa am intimitate, sa pot sa ma desfasor si sa fac anumite lucruri pe care nu le pot face in prezenta lor. Ma gandesc uneori ca poate asa e mai bine… sunt singurele persoane care ma ajuta sa merg inainte. Mama mea ar vrea sa ma ajute sa pot locui cu ea, insa ii este teama de tata si nici nu ma suna prea des. Poate ca si ea m-a parasit pentru ca sunt o povara. M-am saturat sa fiu o povara pentru toata lumea!

Trebuie sa ma obisnuiesc cu faptul ca tata nu ma iubeste. Se vede in ochii lui ca nu ma iubeste! Unele persoane imi spun sa vad partea plina a paharului, insa paharul este gol pana la fund, nu mai am ce sa mai vad…

Din pacate nu toti copiii au o copilarie fericita. Minora care ne-a povestit toate aceste lucruri nu a dorit ca noi sa transmitem cazul in atentia Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului din cauza faptului ca ii este foarte teama de tatal sau. Insa, ori de cate ori simte nevoia sa o asculte cineva, ne apeleaza. Usor, usor avem incredere ca ne vom apropia mai mult pentru a ajunge si la pasii urmatori, atat de necesari pentru a o aduce pe fata la echilibrul emotional de care are atat de multa nevoie.

(Caz preluat la 116 111 de Andra – asistent social, editat pentru pastrarea confidentialitatii)

Nu uita ca si tu poti da oferi unui copil sansa de a fi ascultat la Telefonul Copilului. Trebuie doar sa trimiti un SMS la 8848 in valoare de 2 euro.