Ce mai citim: Cele zece porunci ale exilului romanesc

Cele zece porunci ale exilului romanesc au fost citite de Ion Ratiu la primul Congres al Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi, care a avut loc la Geneva in 1984.

1. Fii mandru ca esti roman. Afirma-te intotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil, vechi. Civilizatia are radacini adanci in pamantul tarii noastre.
2. Afirma-ti dragostea pentru patrie de cate ori ai ocazia. Nu pentru ca esti sovin, ci pentru ca doresti sa servesti pe cei ramasi acasa.
3. Apara drepturile poporului roman in totalitatea lui: nu regateni, transilvaneni, basarabeni, banateni, timoceni, aromani, sau megleniti. Toti suntem romani.
4. Ajuta-ti compatriotii: din mai putinul ce ai, da-ti tainul; nu-l precupeti.
5. Sustine institutii romanesti din diaspora oricat de modeste si imperfecte ar fi.
6. Nu critica niciodata, nici macar „prieteneste“, pe romanul care se straduieste sa apere sau sa promoveze cauza nationala. Fa tu mai bine.
7. Nu aduce nici o critica, nici macar „constructiva“ semenului tau care lupta. Critica ta sa se afirme prin fapta; facand mai mult si mai bine decat face el.
8. Fii totdeauna constient ca gelozia, invidia si calomnia constituie ultimul refugiu al omului frustrat si slab care nu mai are nici tara si nici pozitie in societate. Nu te lasa prada acestor sentimente inferioare.
9. Opune-te numai celor care guverneaza la Bucuresti pentru ca ei siluiesc vointa poporului roman. Opozitia fata de eforturile altor patrioti romani este irosire de energie.
10. Fa ceva pozitiv pentru tara ta, pentru tara din care te tragi si pentru compatriotii tai, oricat de modest sau neinsemnat; dar fa-o in fiecare zi.

Ion Augustin Nicolae Ratiu s-a nascut la Turda, la 6 iunie 1917. A fost fiul lui Augustin Ratiu (avocat de succes, primar, prefect) si stra-stranepot al lui Dr. Ioan Ratiu, liderul Partidului National Roman. Un talentat student la Drept, Ion Ratiu parea destinat pentru o cariera academica, dar in 1938 a fost ales ca sef de promotie al Scolii de ofiteri de artilerie de la Craiova, iar in februarie 1940 s-a alaturat serviciului extern al Romaniei. In aprilie 1940 a fost trimis la Londra ca reprezentant al Ministerului de Externe. Decizia Romaniei de a se alia cu puterile Axei in 1940 l-a consternat pe Ion Ratiu, care a demisionat din functie si a obtinut azil politic in Marea Britanie. I-a fost acordata o bursa pentru studii economice la St. John’s College din Cambridge. In 1945, Ion Ratiu s-a casatorit cu Elisabeth Pilkington in Londra.

Aflandu-se in exil in Londra dupa venirea la putere a comunistilor in Romania in 1946, Ion Ratiu s-a alaturat luptei impotriva comunismului, contribuind constant la programele serviciului roman al BBC, posturilor de radio Europa Libera sau Vocea Americii. In 1957 i-a fost publicata cartea “Policy for the West”, o critica radicala a pozitiilor occidentale referitoare la natura regimurilor comuniste. A intrat apoi in afaceri (transporturi maritime si imobiliare), acumuland o avere considerabila. In 1975, anul in care a publicat un nou volum, „Romania Contemporana”, Ion Ratiu a decis sa isi canalizeze toata energia in scopul eliberarii Romaniei. A condus Asociatia Britanico-Romana intre anii 1965 si 1985 si a jucat un rol-cheie in crearea „Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi" (UMRL), al carei presedinte a fost ales in 1984. Dupa caderea regimului Ceausescu, a continuat sa subventioneze pentru cativa ani publicarea in afara Romaniei a revistei lunare „Romanul Liber”, pe care tot el a fondat-o in 1985.

Ion Ratiu s-a intors in Romania in 1990 pentru a candida la presedintie. Desi a fost ales deputat in Parlamentul Romaniei si desemnat ambasador al Romaniei la NATO, esecul sau in lupta pentru presedintie a fost o mare dezamagire pentru multi. Sustinatorii sai continua sa vorbeasca despre el ca „cel mai bun presedinte pe care Romania nu l-a avut niciodata”.
Ion Ratiu a trecut in nefiinta la Londra, inconjurat de familie, si conform dorintelor sale, a fost inmormantat la Turda. La ceremonia funerara care a avut loc la Turda in ianuarie 2000 au luat parte peste 10.000 de persoane.

Sursa informatiilor: Centrul Ratiu pentru Democratie