Ce mai citim: Lectii simple pentru oameni mai buni

*
Nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul incarunteste, iar zilele se transforma in ani... dar ce e mai important se conserva; forta si determinarea ta nu au varsta. Spiritul tau este cel care indeparteaza panzele de paianjen. Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. Dincolo de orice reusita e o alta incercare. Cat timp traiesti, simte-te viu. Daca ti-e dor de ce faceai inainte, fa-o din nou. Nu te pierde printre fotografii ingalbenite de timp. Mergi mai departe atunci cand toti se asteapta sa renunti. Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine. Fa astfel ca in loc de mila sa impui respect. Cand nu mai poti sa alergi, ia-o la trap. Cand nu poti nici asta, ia-o la pas. Cand nu poti sa mergi, ia bastonul. Insa nu te opri niciodata.

*
Oricum
(poem scris de Maica Tereza si  gravat pe zidul Casei de copii din Calcutta)

Oamenii sunt adesea neintelegatori, irationali si egoisti...
Iarta-i, oricum.

Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunse...
Fii bun, oricum.

Daca ai succes, poti castiga prieteni falsi si dusmani adevarati...
Cauta succesul, oricum.

Daca esti cinstit si sincer, oamenii te pot insela...
Fii cinstit si sincer, oricum.

Ceea ce construiesti in ani, altii pot darama intr-o zi...
Construieste, oricum.

Daca gasesti linistea si fericirea, oamenii pot fi gelosi...
Fii fericit, oricum.

Binele pe care il faci astazi, oamenii il vor uita maine...
Fa bine, oricum.

Da-i lumii tot ce ai mai bun si poate nu va fi niciodata de-ajuns...
Da-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

La urma urmei, este intre tine si Dumnezeu...
N-a fost niciodata intre tine si ei, oricum.-

*
Ziua cea mai frumoasa? Astazi.
Obstacolul cel mai mare? Frica.
Lucrul cel mai usor? Gresala.
Greseala cea mai mare? Renuntarea.
Radacina cea mai rea? Egoismul.
Distractia cea mai buna? Munca.
Infrangerea cea mai urata? Descurajarea.
Profesionistii cei mai buni? Copiii.
Nevoia dintai? Comunicarea.
Fericirea cea mai mare? Sa fii util.
Misterul cel mai profund? Moartea.
Defectul cel mai mare? Intristarea.
Sentimentul cel mai urat? Ura.
Cadoul cel mai frumos? Iertarea.
Traseul cel mai bun? Calea dreapta.
Senzatia cea mai placuta? Pacea interioara.
Gestul cel mai frumos? Zambetul.
Medicamentul cel mai bun? Optimismul.
Satisfactia cea mai mare? Datoria implinita.
Puterea cea mai mare? Credinta.
Lucrul cel mai frumos din lume? Iubirea.

*
Sa nu credeti ca dragostea, pentru a fi adevarata, trebuie sa fie extraordinara. Lucrul de care avem nevoie e sa iubim fara ca asta sa ne oboseasca.

Nu asteptati lideri. Faceti ce e de facut singuri, fiecare in parte.

Avem sentimentul ca, ceea ce facem, nu este decat o picatura de apa intr-un ocean. Dar oceanul nu ar fi ceea ce este fara acea picatura.

Ziua de ieri a trecut. Ziua de maine nu a sosit inca. Nu avem la dispozitie decat ziua de astazi. Hai sa incepem.

A fi respins, lipsit de iubire, neingrijit, uitat de toti si de fiecare este cea mai mare foame, o saracie mai mare decat aceea de a nu avea nimic de mancare.

Chiar si cei bogati sunt infometati de dragoste, de ingrijire, de dor, de a avea pe cineva care sa fie doar al lor.

Maica Tereza, nascuta Agnesë Gonxhe Bojaxhiu in 26 august 1910 la Skopje (Macedonia), a fost o calugarita catolica de origine albaneza care a fondat ordinul Misionarii Caritatii la  Calcutta in 1950. Timp de peste 45 de ani, ea a ingrijit saracii, bolnavii, orfanii si muribunzii, conducand si extinderea Misionarilor caritatii, mai intai in toata India, apoi si in alte tari. Tatal sau, de origine aromana, a murit cand fiica avea zece ani. Din acel moment, Agneza Gongea Boiagiu nu a mai avut contact cu ramura aromana a familiei sale.

A primit Premiul Nobel pentru Pace in anul 1979 si titlul de Doctor of Divinity honoris causa de la Universitatea din Serampore. In 19 octombrie 2003 a fost beatificata de Biserica Catolica, la sase ani de la moartea sa.

                                                                                                 Sursa informatiilor