Impozitarea plasamentelor pe termen mediu ºi lung ºi a celor pe termen scurt trebuie diferenþiatã, considerã directorul BVB

"Cred cã România are nevoie, în acest moment, sã diferenþieze investiþia pe termen mediu ºi lung de investiþia pe termen scurt, pe care unii o numesc speculativã (...) În România trebuie sã construim viziunea, vocaþia investitorilor pe termen mediu ºi lung. E chiar o practicã în þãri din Europa Centralã ºi de Est pentru diferenþierea impozitãrii pe termen scurt ºi pe termen mediu ºi lung. Mai mult, existã chiar þãri unde impozitul pe piaþa de capital este zero - Grecia, Elveþia, Ungaria", a declarat Stere Farmache, într-o emisiune televizatã.
 Oficialul BVB a arãtat cã un nivel de impozitare adecvat ar permite finanþarea ºi funcþionarea corectã a celorlalte pieþe.
 "Trebuie fãcutã aceastã diferenþiere. Unii pot spune cã trebuie sã acceptãm un nivel de impozitare unitar pentru toate pieþele. Rãspunsul nostru la aceastã remarcã este acela cã piaþa de capital este piaþa pieþelor. Este piaþa care alimenteazã cu fluxuri financiare toate celelalte pieþe (...) Lucrurile ar trebui regândite în acest sens", a spus Farmache.
 Directorul BVB a precizat cã baza de impozitare în piaþa de capital este foarte limitatã ºi a afirmat cã, dacã ar fi "fiscalist" s-ar orienta sã lãrgeascã aceastã bazã de impunere, de la 10.000 de investitori activi în prezent, la sute de mii de investitori.
 "Aceasta ar fi o cale mai înþeleaptã. Trebuie sã cãutãm alte mecanisme ca sã lãrgim aceastã bazã de impunere. De exemplu, sã vindem BCR prin bursã ºi eu sunt sigur cã este un mijloc foarte corect de lãrgire a bazei de impozitare, sã vindem CEC-ul. Numai cã din pãcate veºtile pe care le auzim cu privire la privatizare BCR conduc la ideea cã de fapt aceastã societate va fi privatizatã 62 la sutã prin investitori strategici, ceea ce, din punct de vedere fiscal, a redus fantastic aceastã bazã ºi atunci putem sã creºtem impozitul nu la 16 la sutã ci la 20 la sutã, rezultatul va fi acelaºi", a apreciat directorul general al BVB.
 La rândul sãu, preºedintele Comisiei de Buget-Finanþe-Bãnci a Senatului, Varujan Vosganian, a arãtat cã, într-adevãr, sunt douã-trei þãri în Europa care au o fiscalitate mai lesnicioasã decât România, însã mai toate þãrile au o cumulare a câºtigurilor de pe bursã cu câºtigurile salariale ceea ce duce impozitarea câºtigurilor de pe bursã uneori la 30-40 la sutã.
 "Pentru a fi corecþi pânã la capãt, România are în acest moment un impozit pe profit de 16 la sutã ºi numai Irlanda, þãrile baltice ºi Cipru au impozite mai mici, iar la impozitul pe venit, România are, cu cota unicã de 16 la sutã, cea mai micã cotã din Europa. Am procedat la scãderi foarte mari ale impozitãrii în zona profitului ºi veniturilor ceea ce ne pune în imposibilitatea de pãstra alte impozite la un nivel mic", a declarat Vosganian, în cadrul aceleiaºi emisiuni.
 Vosganian a precizat cã, în ceea ce priveºte modificãrile de Cod Fiscal pe piaþa de capital existã trei subiecte în dezbatere - tipul acþiunilor funcþie de momentul achziþionãrii, modalitatea de impozitare, impozitarea acþiunilor funcþie de durata plasamentului.
 "Se discutã dacã sã fie supuse noii impozitãri toate acþiunile sau numai acþiunile achiziþionate dupã 1 ianuarie 2006. Cea mai mare ºansã o are a doua variantã, anume acþiunile dobândite pânã la 1 ianuarie 2006 sã nu se impoziteze. Piaþa cere cu insistenþã ca plasamentele pe termen mediu ºi lung sã fie impozitate doar cu 1 la sutã, iar mãrirea impozitului sã afecteze numai plasamentele pe termen scurt. În aceastã privinþã Ministerul Finanþelor este mai puþin concesiv, socotind cã trebuie impozitate acþiunile dobândite dupã 2006, dar indiferent de durata plasamentului", a explicat preºedintele Comisiei de Buget-Finanþe-Bãnci a Senatului.
 De asemenea, se discutã modalitatea de impozitare, a arãtat Vosganian, dacã se impoziteazã fiecare tranzacþie sau câºtigul net pe o anumitã perioadã, adãugând cã opinia dominantã este sã se impoziteze câºtigul net.
 Codul fiscal va fi modificat pânã la sfârºitul lunii octombrie, a precizat preºedintele Comisiei de Buget-Finanþe-Bãnci a Senatului, explicând cã n-au putut fi realizate toate modificãrile pânã la 1 iulie, cu ºase luni înainte de intrarea în vigoare, aºa cum recomandã art. 4 al Codului Fiscal, pentru cã au existat anumite presiuni la vremea respectivã, din partea FMI mai ales, care a apreciat cã scãderile de impozit pe profit ºi venit o sã "tulbure" echilibrul bugetar ºi a cerut fie majorarea cotei unice de la 16 la 19 la sutã, fie majorarea TVA de la 19 la 22 la sutã.
 Vosganian a mai apreciat cã piaþa de capital a avut o evoluþie controversatã în acest an, însã în ultimele luni a fost o evoluþie mai bunã.
 "Au existat stimuli de naturã diferitã care au indus în bursã o anumitã stare de crispare ºi au fãcut ca investitorii sã aibã anumite ezitãri. Acum bursa s-a dezmeticit de o bunã bucatã de vreme, dar bursa trebuie ajutatã nu atunci când îi e rãu (...) ci când îi e mai bine. Acum este foarte important sã luãm câteva mãsuri spectaculoase în susþinerea bursei", a spus preºedintele Comisiei de Buget-Finanþe-Bãnci a Senatului.
 Vosganian a menþionat cã sãptãmâna aceasta a semnat raportul la proiectul de lege privind creditul ipotecar, care pânã la sfârºitul lunii octombrie va ieºi din Parlament.
 "Sperãm ca la anul sã avem deja obligaþiuni ipotecare, care vor stimula extraordinar volumul tranzacþiilor", a mai spus Varujan Vosganian.