Scopul întrevederilor de miercuri ºi joi a fost de a fundamenta perioada
de tranziþie solicitatã de România pentru vânzarea de terenuri cãtre
cetãþenii strãini în cadrul capitolului de negociere „Libera circulaþie a
capitalurilor”. Discuþiile cu partidele politice fac parte din consultãrile
periodice pe care Delegaþia Naþionalã de Negociere le poartã cu partidele
parlamentare, sindicatele, patronatele ºi ONG-urile pe diferite capitole.
Prin documentul de poziþie pentru capitolul „Libera circulaþie a
capitalurilor”, România a solicitat o perioadã de tranziþie de 7 ani de la
data aderãrii pentru liberalizarea regimului dobândirii, de cãtre persoanele
fizice strãine, a terenurilor din România cu destinaþie agricolã ºi
forestierã, a celor aflate permanent sub luciu de apã, precum ºi a altor
terenuri aflate în extravilan. Pentru liberalizarea dobândirii terenurilor
situate în intravilan, România a solicitat în negocierile cu UE o perioadã
de tranziþie de 5 ani dupã data aderãrii la Uniune.
Aceasta solicitare este justificata de posibile implicaþii economice ºi
sociale ale procesului liberalizãrii. Diferenþierea perioadei de tranziþie
este impusã de nivelul diferit al preþurilor practicate la achiziþionarea
celor douã categorii de terenuri. O liberalizare imediatã din 2007, data
aderãrii la UE, ar fi de naturã sã producã unele consecinþe economice ºi
sociale, având în vedere: implicarea unui mare procent din populaþia
României în activitãþi în agriculturã; existenþa unui decalaj substanþial
între veniturile medii ale cetãþenilor români ºi cele ale cetãþenilor
Statelor Membre ale Uniunii Europene; menþinerea unor diferenþe mari de preþ
ale achiziþionãrii terenurilor în România, respectiv în Uniunea Europeanã.
Ministrul Delegat, Negociator ªef cu UE, dl. Vasile Puºcaº, considerã cã
:
„România nu riscã perturbãri serioase ale pieþei pãmânturilor, în
condiþiile în care, Constituþia româneascã, spre deosebire de constituþiile
din alte state candidate, precum ºi legile noastre privind circulaþia
terenurilor ºi investiþiile strãine, au permis vânzarea de terenuri cãtre
societãþile comerciale cu capital strãin, care au sediul în România ºi
investesc în þara noastrã. Numai persoanele fizice strãine ºi apatrizii nu
au avut dreptul de a dobândi terenuri în proprietate. În consecinþã, în
multe zone ale þãrii existã deja firme strãine (italiene, franceze, germane,
austriece etc.) care au investit în agriculturã. În localitãþi, piaþa
funciarã este ºi mai bine structuratã. Analizele realizate de Ministerul
Agriculturii, Oficiul pentru Cadastru, Oficiul pentru geodezie etc. aratã cã
nu existã riscul unor perturbãri serioase. În plus, în intervalul de
tranziþie solicitat, pânã în 2012, respectiv 2014, convergenþa reala a
veniturilor economice medii ale cetãþenilor români cãtre veniturile medii
din Uniunea Europeanã, cu influenþele sale asupra pieþei funciare, vor
permite treptat diminuarea eventualelor efecte adverse ale liberalizãrii
achiziþiei terenurilor”.
Problema vânzãrii de terenuri cãtre cetãþenii din Uniunea Europeanã va fi
negociatã cu Comisia Europeanã ºi Statele Membre în perioada urmãtoare.
România a deschis negocierile la capitolul „Libera circulaþie a
capitalurilor” în iunie 2001 ºi sperã sã le închidã provizoriu în cursul
acestui an.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (0)