Dupa ce a terminat studiile doctorale la varsta de numai 22 de ani, Jean Piaget a inceput o cariera care l-a propulsat in topul celor mai influenti cercetatori in domeniul educatiei si al psihologiei. Lucrand alaturi de Alfred Binet, inventatorul primului test de inteligenta, lui Piaget i-a fost trezit interesul pentru cercetarea dezvoltarii intelectuale a copiilor. In urma unor studii pe care le-a desfasurat, Piaget a venit cu o idee despre care Einstein a spus ca "este atat de simpla, incat numai un geniu se putea gandi la ea": copiii nu sunt mai putin inteligenti decat adultii, ci doar au un mod de gandire diferit fata de acestia.
Piaget a lansat teoria dezvoltarii cognitive care descrie stadiile de baza prin care copiii trec pe masura ce se dezvolta la nivel mental. Psihologul ii vedea pe copii ca pe niste mici savanti, care nu isi insusesc informatiile noi in mod pasiv, ci incearca in mod constant si activ sa inteleaga lumea din jurul lor.
Un concept cheie din cadrul teoriilor lui Piaget il reprezinta schemele. Potrivit acestuia, schemele sunt cadre cognitive care ii ajuta pe oameni sa organizeze si sa interpreteze informatiile. Pe masura ce avem parte de experiente, informatiile noi sunt folosite pentru a modifica, adauga sau schimba complet schemele existente anterior.
De exemplu, o fetita isi poate forma o schema despre un animal anume, cum ar fi pisica. Conform acestei scheme, pisicile sunt blanoase si au patru picioare. Cand vede pentru prima data un catelus, fetita va crede la inceput ca are in fata o pisica. Insa, odata ce invata ca acel animal este, de fapt, un caine, isi va regandi schema pentru pisica si va crea o noua categorie pentru caini.
Care sunt etapele dezvoltarii cognitive?
Etapa inteligentei senzoriomotorii (0-2 ani)
Cunostintele despre lume ale unui copil sunt limitate la perceptiile lui senzoriale, iar comportamentele se rezuma la simple raspunsuri motorii determinate de stimuli.
In aceasta etapa, copilul:
- cunoaste lumea prin intermediul simturilor si al miscarilor
- invata ca lucrurile continua sa existe chiar si atunci cand nu pot fi vazute (permanenta obiectelor)
- realizeaza faptul ca este o fiinta separata de ceilalti si de obiectele din jurul lui
- devine constient ca faptele lui au urmari in lumea care il inconjoara
- invata prin intermediul asimilarii si al acomodarii
Etapa preoperationala (2-6 ani)
Copilul incepe sa gandeasca simbolic, iar lumea i se infatiseaza prin imagini si cuvinte. In aceasta etapa, copilul:
- invata sa foloseasca limbajul
- nu poate face conexiuni logice
- nu poate procesa informatiile la un nivel foarte complex.
- are tendinta sa fie egocentric
- este incapabil sa inteleaga punctul de vedere al altei persoane
Etapa operatiilor concrete (7-11 ani)
Copilul incepe sa inteleaga lumea ca pe o insiruire de evenimente intre care poate face conexiuni logice, dar intr-un mod foarte concret. In aceasta etapa, copilul:
- are capacitatea sa gandeasca intr-o modalitate mult mai organizata si logica, dar totusi foarte concreta
- are dificultati in a intelege concepte abstracte sau ipoteze
- incepe sa utilizeze logica inductiva si sa proceseze o anumita informatie de la un principiu specific spre unul general
Etapa operatiior formale (12 ani-maturitate)
Cunostintele despre lume se imbogatesc prin capacitatea de a gandi abstract si de a intelege informatii ipotetice In aceasta etapa, copilul sau mai degraba adolescentul si mai tarziu tanarul adult:
- isi dezvolta gandirea abstracta
- incepe sa se gandeasca mai mult la probleme morale, filosofice, etice, sociale si politice, care necesita o judecata teoretica si abstracta
- incepe sa foloseasca logica deductiva si poate intelege o informatie pornind de la un principiu general spre unul specific
Tu cunoasteai aceste etape ale dezvoltarii cognitive? Le-ai observat pana acum la copilul tau?
Inscrie-l pe piticul tau la Povestitor Junior si ofera-i sansa sa-si faca prieteni noi, sa invete si sa isi dezvolte abilitatile!
Comentarii articol (3)