UPDATE: Decizia prin care legea descentralizarii a fost declarata neconstitutionala a intrat in vigoare

Decizia CCR nr. 1 din 10 ianuarie 2014 a intrat in vigoare pe 19 februarie, cand a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123.

Aceasta decizie se refera la obiectia de neconstitutionalitate a Legii privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica, fiind admisa. In aceste conditii, aceasta lege a fost declarata neconstitutionala.

Guvernul si-a angajat raspunderea pentru legea descentralizarii in noiembrie 2013

Pe 19 noiembrie 2013, Guvernul si-a angajat raspunderea in fata Parlamentului pentru Legea descentralizarii, prin care mai multe directii judetene erau trecute din subordinea ministerelor in cea a consiliilor judetene. 

Dupa ce a fost adoptata, pe 22 noiembrie 2013, legea a fost depusa la Secretarul general al Camerei Deputatilor, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii. 

Apoi, pe 24 noiembrie, legea descentralizarii a fost trimisa spre promulgare Presedintelui Romaniei, dar, pe 25 noiembrie, 70 de deputati apartinand Grupurilor parlamentare PDL si PP-DD au depus sesizarea de neconstitutionalitate.

Conform comunicatului de presa al CCR de pe 10 ianuarie, Curtea a retinut incalcarea:

• principiului autonomiei locale, in privinta trecerii bunurilor din domeniul privat al statului in domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, fara exprimarea  consimtamantului  autoritatilor administratiei publice locale/judetene;

• regimului constitutional al proprietatii, in privinta transferului masiv de bunuri din domeniul public/privat al statului, in domeniul public/privat al unitatilor administrativ-teritoriale, prin derogare de la regulile de drept comun in materie, fara o identificare conform legiilor in vigoare a bunurilor in cauza;

• exigentelor de claritate, precizie si predictibilitate a legii prin reglementarea  contradictorie a drepturilor care se transfera/constituie  prin lege (de proprietate/de administrare), lipsa de corelare cu ansamblul normativ in materie si  cu reglementarile din care sunt preluate competentele descentralizate, reglementarea unor structuri descentralizate carora nu le este conferita nicio atributie (comisiile judetene ale monumentele istorice) cu mentinerea in paralel a structurilor care au format  obiectul descentralizarii (comisiile zonale ale monumentelor istorice);

• principiului legalitatii, prin nerespectarea cadrului legal in materia descentralizarii si a  proprietatii.

Totusi, cu majoritate de voturi, CCR a respins criticile de neconstitutionalitate extrinseca a legii descentralizarii, respectiv cele care se refera la decizia Guvernului de a-si lua raspunderea pentru o astfel de lege. 

Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltarii, citat de Mediafax, pe 10 ianuarie, s-a declarat surprins de decizia CCR.

"Daca se declarara in totalitate neconstitutionala (n.red. - ceea ce s-a intamplat), practic de aici s-ar putea intelege ca Romania nu mai are dreptul sa se descentralizeze, asa cum se intampla in Europa. Dar as vrea totusi sa vad motivarea Curtii si atunci voi avea o reactie mai aplicata", a adaugat Dragnea, pentru Mediafax.

Masurile de descentralizare din agricultura erau neclare

Curtea a observat ca erau neclare masurile de descentralizare operate in domeniul dezvoltarii rurale. Astfel, ca urmare a reorganizarii directiilor pentru agricultura judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, descentralizarea viza numai aceste directii, nu si componenta lor initiala de dezvoltare rurala, care, in prezent, este o structura in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Astfel, ca urmare a adoptarii legii centralizarii regimul juridic al camerelor agricole judetene era incert. 

"Trimiterea pe care legea criticata o face la Hotararea Guvernului nr.1609/2009 denota faptul ca vechile camere, cu intregul lor regim juridic, continua sa fiinteze, cele noi nefiind inca constituite, ceea ce echivaleaza cu faptul ca adoptarea legii supuse controlului Curtii ar avea drept rezultat abrogarea implicita a Legii nr.283/2010, aspect omis de legea criticata", se subliniaza in motivarea CCR-ului.

In plus, legea descentralizarii mentiona ca monitorizarea si controlul certificarii calitatii de producator vizeaza activitatea, mai precis, modul in care primarii comunelor, oraselor, municipiilor si sectoarelor municipiului Bucuresti isi indeplinesc atributiile. Curtea a sustinut ca o asemenea masura legislativa, pe de o parte, nu vizeaza masuri de descentralizare si, pe de alta parte, ar putea produce paralelisme legislative.

Paralelismele legislative ar fi fost cauzate de faptul ca activitatea de constatare si sanctionare a contraventiilor in acest domeniu este realizata de catre imputernicitii prefectului si ai presedintelui consiliului judetean, ofiterii de politie, sau de catre imputernicitii primarului, ai prefectului, ai presedintelui consiliului judetean, precum si de catre ofiterii si subofiterii de politie si gardienii publici, dupa caz. 

"Curtea retine ca in domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale, pe de o parte, nu se cunoaste exact nici regimul juridic al componentelor ce urmeaza a fi descentralizate si nici ratiunea pentru care anumite componente urmeaza sa fie descentralizate, iar altele nu (expunerea de motive a legii necuprinzand informatii in acest sens), iar pe de alta parte, controlul exercitat de administratia publica centrala, datorita modului generic de redactare a textului, urmeaza sa vizeze nu numai activitatea structurii nou create, ci si pe cea a unor autoritati ale administratiei publice locale", se mai scrie in motivarea decizie de a declara neconstitutionala legea descentralizarii.

Pana la urma, cine ar fi trebuit omologheze partiile?

Curtea a constat ca existau in cuprinsul legii descentralizarii doua reglementari cu caracter antinomic, in ceea ce priveste omologarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement, precum si a traseelor turistice montane. Pe de o parte, aceasta omologarea ar fi trebuit sa o faca Autoritatea Nationala pentru Turism impreuna cu consiliile judetene pe raza carora se afla acestea. Pe de alta parte, un alt articol din lege prevedea ca aceeasi activitate ar fi trebuit sa o realizeze si de catre consiliile judetene.

"In consecinta, Curtea constata ca, in privinta activitatii mentionate, ambele autoritati capata rol decizional; or, pentru realizarea aceleiasi activitati, doua autoritati ale administratiei publice nu pot avea, deopotriva, competente decizionale. Acest lucru ar echivala cu un arbitrariu, in sensul ca autoritatea centrala si locala vor actiona in mod concurent. Mai mult, aceeasi activitate nu poate, in acelasi timp, sa tina atat de competenta decizionala a autoritatii administratiei publice centrale, cat si de cea locala. De aceea, legiuitorul ar fi trebuit sa reglementeze intr-un mod clar, precis si previzibil conditiile in care se exercita activitatea mentionata, precum si autoritatile publice implicate in realizarea sa", se explica in motivarea CCR-ului.

Imobilele si activitatile de invatamant extrascolar erau echivalente, desi sunt termeni diferiti

In ceea ce priveste invatamanul preuniversitar, legea descentralizarii cuprindea o terminologie improprie, intrucat echivala unitatile de invatamant pentru activitatile extrascolare (palatele si cluburile copiilor) cu bunurile imobile in care acestea isi desfasoara activitatea, conform Curtii.

"Or, unitatile de invatamant au un regim juridic propriu, reglementat prin Legea nr.1/2011, si nu se confunda cu bunurile imobile mentionate mai sus, astfel incat reglementarea transferului intradomenial al unitatilor de invatamant este inadecvata; transferul ar putea privi, eventual, bunurile acestora", se detaliaza in motivarea de neconstitutionalitate a legii descentralizarii.

• in modul in care organiza structurile pentru pescuit si acvacultura,
• in faptul ca nu prevedea sanctiunea aplicabila „conducatorilor” directiilor de sanatate publica de la data aparitiei conflictului de interese/ incompatibilitatii;
• in modul in care organiza unele institutii din domeniul transportului.

--------------------------

Decizia CCR nr. 1/2014 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii descentralizarii o puteti consulta in sectiunea noastra de Legislatie sau aici.

--------------------------

In fisierul atasat puteti consulta legea descentralizarii, in forma depusa la Secretarul general al Camerei Deputatilor pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii.