avocatnet.ro 
Andrei Cionca, asociat fondator al CITR, a sustinut, intr-o conferinta de presa, ca spera ca, in acest an, sa fie adoptat Noul Cod al Insolventei, pentru ca este mai bun decat legislatia actuala in acest domeniu.
De asemenea, CITR a identificat printre punctele pozitive ale NCI:
- clarificarea a numeroase reglementari care erau deficitare;
- gruparea tuturor procedurile de insolventa intr-o singura lege;
- clarificarea drepturilor finantatorilor procedurii, ceea ce favorizeaza firmele sa primeasca finantare chiar daca se afla in procedura insolventei;
- clasificarea insolventei in cazul Regiilor autonome.
La polul opus, CITR a identificat 2 aspecte defavorizante ale NCI:
- perioada pentru care trebuie propus planul de reorganizare, respectiv de 1 an, care este de 3 ori mai scurt decat cel actual;
- o companie in insolventa nu poate opri imediat pierderile operationale, chiar daca specialistul in insolventa intervine in forta, deoarece creditorii pot solicita executarea companiei aflate in insolventa.
Pana pe 27 martie Senatul trebuie sa adopte Noul Cod al Insolventei
In prezent, insolventa este reglementata de Legea 85/2006, desi pe 25 octombrie a intrat in vigoare OUG nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa prin care era abrogata aceasta lege. Aceasta OUG a putut fi aplicata doar cateva zile, deoarece Curtea Constitutionala a declarat-o neconstitutionala, pe 29 octombrie. Unul dintre motivele de neconstitutionalitate este, conform CCR, ca insolventa si procedura insolventei nu pot fi reglementata prin OUG.
Mai mult, Decizia CCR a intrat in vigoare la 1 noiembrie 2013, cand a fost publicata in Monitorul Oficial, nr. 674, iar intre 29 octombrie si 1 noiembrie, OUG nr. 91/2014 a fost suspendata.
Cu toate acestea, legea in care sunt incluse reglementarile din OUG nr. 91/2013 si-a continuat procesul legislativ.
Atentie! Potrivit reglementarilor, pentru a-si produce efecte depline, orice OUG trebuie sa fie adoptata si printr-o lege.
Astfel, proiectul Noului Cod al Insolventei a fost depus la Senat, pe 2 decembrie 2013, sub denumirea de Proiect de lege privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.
In plus, acest proiect deja a primit aviz favorabil din partea Comisiei economice, industrii si servicii din Senat, fiind depus pentru aviz la Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari a acestei camere a Parlamentului.
De asemenea, conform Constitutiei, aceasta lege va fi adoptata de Senat tacit, la 45 de zile de la depunere, deoarece trebuie votata in procedura de urgenta. Acest termen se implineste pe 27 martie, data dupa care va fi trimisa la Camera Deputatilor, daca intre timp nu este votata de senatori.
In plus, daca se mentine procedura de urgenta si va primi aviz favorabil de la toate Comisiile din cadrul Camerei Deputatilor, noile reglementari privind insolventa ar putea fi aprobate in Parlament, in acest an sau chiar in aceasta sesiune parlamentara, care se incheie in iunie.
Noul Cod penal va ridica probleme la vanzarea bunurilor pentru firmele aflate in insolventa
Vasile Godinca-Herlea, asociat coordonator al CITR, a mentionat, in cadrul aceleiasi conferinte de presa, ca, in ceea ce priveste derularea procedurilor de insolventa, de la 1 februarie, odata cu intrarea in vigoare a noilor Coduri, penal si de procedura penala, un impact major il au reglementarile privind sechestrul penal.
Astfel, potrivit NCP, bunurile companiilor aflate in insolventa se vand libere de sarcini, cu exceptia celor din penal.
Mai mult, Vasile Godinca-Herlea a precizat ca bunurile asupra carora se va institui sechestrul penal vor fi precum cele asupra carora s-a pus o ipoteca.
In aceste conditii, asociatul coordonator de la CITR a subliniat ca ar putea sa apara amanari in procedura insolventei, din cauza sechestrului penal, deoarece, desi, in teorie, se poate, in practica, niciun cumparator nu va dori sa achizitioneze un bun asupra caruia a fost pus sechestrul, din cauza riscurilor prea mari.
Mai mult, in conditiile in care firme nu-si vor putea vinde bunurile, atunci sunt mai mari riscurile ca ele sa intre in faliment, pentru ca nu pot obtine lichiditati, care sa le ajute sa-si continue activitatea.
In plus, Vasile Godinca-Herlea a adaugat ca, in conditiile in care sechestrul penal nu este radiat si nimeni nu cumpara acele bunuri, acestea vor trebui conservate o perioada nedefinita, care poate dura ani sa zile, din cauza modului in care se desfasoara procesele. De asemenea, alta varianta, in aceasta situatie, tot cu impact negativ asupra societatii aflate in insolventa, este schimbarea planului de reorganizare.
Totusi, asociatul coordonator de la CITR a precizat ca NCP aduce un avantaj, prin modificarea art 36 din Legea 85/2006. Conform noilor reglementari penale, toti creditorii unei firme aflate in insolventa trebuie sa se judece in cadrul procedurii insolventei. In acest caz, principiul aplicat este acela ca se suspenda toate procedurile de judecata impotriva firmei aflate in insolventa, aceste proceduri fiind directionate catre judecatorul sindic.
Mai exact, in momentul in care se face planul de reorganizare, trebuie trecute toate datoriile, iar administratorul desemnat sa reorganizeze societatea trebuie sa ii notifice pe toti creditorii, ca au o datorie la acea firma, chiar daca acestia se inscriu sau nu la masa credala.
Totusi, Andrei Cionca a subliniat ca NCP este extrem de nou si nu au fost situatii la care sa se raporteze, astfel ca ei nu au cum sa prevada impactul real al noilor Coduri, penal si de procedura penala, in cazul procedurii de insolventa.
In 2014, firmele din domeniul alimentar sunt amenintate de insolventa
- sectorul alimentar, pentru ca, pe de o parte, pretul materiilor prime este extrem de fluctuant, iar, pe de alta parte, marii retaileri au niste politici rigide prin care accepta producatorii carora le vand produsele;
- inchirierea de spatii comerciale si birouri, din cauza creditelor mari contractate inainte de 2008, iar chiriile au ramas mici, fiind cele aferente crizei;
- in primirea de subventii;
- constructiile de infrastructura.
Pe de alta parte, va fi un an bun pentru societatile comerciale din agricultura si constructiile civile, cele din urma fiind favorizate de scaderea preturilor la materialele de constructie si a costurilor cu forta de munca.
Anul trecut, principalele domenii afectate de insolventa au fost infrastructura, imobiliarele si constructiile, potrivit CITR.
Andrei Cionca a mai spus ca secretul succesului in gestionarea unei companii in insolventa il reprezinta transparenta si comunicarea.
- supraindatorarea, pentru 49% dintre companii; mai exact, in acest caz, indicatorul dintre valoare de piata active versus total pasive arata sansele unei companii de a iesi din insolventa; astfel, daca acest indicator este de peste 18%, compania are sanse sa supravietuiasca;
- greselile echipei de management, pentru 43,1% dintre companiile analizate;
- scaderea consumului, pentru 43% dintre companiile analizate;
- pierderile continue, pentru 31% dintre companiile analizate;
- apartenenta la un grup de firme, pentru 9% dintre companiile analizate.
Fondatorul CITR a subliniat ca aceste cauze se pot suprapune intr-un proiect de insolventa.
Potrivit Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, in septembrie 2013, aproximativ 34.000 de firme se aflau in stare de insolventa, iar rata de succes era de 5%. Astfel, in medie, doar 5% dintre companiile care intra in insolventa reusesc sa se salveze de la faliment.
Aura Pop