Un nou Cod penal si un nou Cod de procedura penala au intrat in vigoare la 1 februarie.
Profesorul universitar doctor Mihai Adrian Hotca, avocat in Baroul Bucuresti, a precizat pentru AvocatNet.ro ca, in ceea ce priveste aplicarea Noului Cod penal (NCP), legiuitorul a optat pentru mentinerea regulii obligativitatii incidentei legii penale mai favorabile si renuntarea la aplicarea facultativa a acestei legi in cazul pedepselor definitive.
Mai exact, conform articolului 6 din NCP, daca, dupa ce o condamnare a ramas definitiva, de la data cand a fost pronuntata hotararea si pana la executarea completa a inchisorii sau a amenzii, a aparut o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata se reduce la acest maxim, daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savarsita.
Aceasta prevedere exista in vechiul Cod penal, dar in noua lege se precizeaza ca regula se aplica si in cazul hotararilor definitive de condamnare la inchisoare pe viata. Astfel, daca de la data la care o hotarare de condamnare la inchisoare pe viata a ramas definitiva si pana la executarea ei intervine o lege care prevede pentru aceeasi fapta numai pedeapsa inchisorii, atunci inchisoarea pe viata este inlocuita de pedeapsa maxima cu inchisoarea prevazuta pentru acea infractiune.
De asemenea, daca legea noua prevede in loc de inchisoare numai amenda, pedeapsa aplicata se inlocuieste cu amenda, fara a se putea depasi maximul special prevazut in legea noua. Mai mult, conform noilor reglementari penale, daca se tine seama de partea executata din pedeapsa inchisorii, se poate inlatura in totul sau in parte executarea amenzii.
In plus, masurile educative neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta, daca este mai favorabila.
Mai mult, cand legea noua este mai favorabila, nici pedepsele complementare si masurile de siguranta neexecutate si neprevazute in legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent in legea noua se executa in continutul si limitele prevazute de aceasta.
Totodata, cand o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitiv aplicate, se tine seama, in cazul pedepselor executate pana la data intrarii in vigoare a acesteia, de pedeapsa redusa sau inlocuita prin legea noua.
Unele infractiuni comise in strainatate NU mai sunt incriminate de doua ori
Avocatul din Baroul Bucuresti a mentionat ca, in partea de aplicare a NCP, in cazul principiului personalitatii legii penale, a fost introdusa conditia dublei incriminari, dar limitata la infractiunile de gravitate mica si medie, sanctionate cu inchisoarea de cel mult 10 ani.
Mai exact, potrivit articolului 9 din NCP, legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean roman sau de o persoana juridica romana, daca pedeapsa prevazuta de legea romana este detentiunea pe viata ori inchisoarea mai mare de 10 ani.
In schimb, in cazul unor pedepse mai mici de 10 ani, legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii noastre de catre un cetatean roman sau de o persoana juridica romana, doar daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita ori daca a fost comisa intr-un loc care nu este supus jurisdictiei niciunui stat.
Astfel, in cazul in care romanii comit o infractiune in alta tara, legea penala romana se va aplica doar daca si legea penala din statul in care a fost comisa infractiunea prevede acea infractiune.
Potrivit unui document intocmit de Ministerul Justitiei, publicat recent pe site-ul institutiei, cerinta dublei incriminari a fost introdusa, deoarece este ceruta de doctrina romana si urmeaza un model acceptat in majoritatea legislatiilor europene.
Totusi, in documentul de pe site-ul MJ se subliniaza ca, pentru a evita incarcarea inutila a organelor judiciare romane cu cauze care nu vor putea fi solutionate niciodata, din cauza ca nu pot fi instrumentate, s-a prevazut ca punerea in miscare a actiunii penale sa fie autorizata de procurorul general al parchetului de pe langa Curtea de apel sau, dupa caz, a procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie, iar aplicarea a fost limitata la sanctiunile celor care primesc cel mult 10 ani de inchisoare.
Romanii sunt aparati diferit, in cazul infractiunilor comise asupra lor in straintate
Profesorul Hotca a subliniat ca referitor la principiul realitatii legii penale romane, care se gaseste in partea de aplicare a NCP, legiuitorul a extins domeniul de incidenta, incluzand orice infractiuni comise in strainatate contra statului roman, a unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane.
Astfel, conform articolului 10 din NCP, legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, contra statului roman, contra unui cetatean roman ori a unei persoane juridice romane. In plus, punerea in miscare a actiunii penale se face cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si numai daca fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare in statul pe teritoriul caruia s-a comis.
Potrivit documentului realizat de MJ, principiul realitatii legii penale romane se aplica pentru orice infractiune comisa in strainatate contra Statului roman, a unui cetatean roman sau a unei persoane juridice romane, evitandu-se, in acest fel, situatiile in care s-ar impune interventia legii penale romane, dar aceasta nu este posibila din cauza ca infractiunea nu se incadreaza in categoriile restrictive reglementate de Codul penal anterior. Concret, s-au avut in vedere in acest context mai ales infractiunile de criminalitate organizata care sunt comise in strainatate contra unui cetatean roman ori contra statului roman, fara a viza insa viata sau integritatea corporala a cetateanului, respectiv siguranta nationala.
Totusi, prin acelasi document, autoritatile au tinut sa sublinieze ca, in practica, noua reglementare nu va extinde nejustificat competenta legii penale romane, deoarece punerea in miscare a actiunii penale ramane conditionata de autorizarea procurorului general, care va aprecia oportunitatea unei proceduri in astfel de situatii.
Legea penala romana se poate aplica asupra strainilor in doua cazuri
Mihai Hotca a mai precizat ca textul destinat principiului universalitatii legii penale, din partea de aplicare a NCP, a fost complet reformulat. Mai exact, noul continut limiteaza aplicabilitatea acestui principiu exclusiv la situatiile in care interventia legii penale romane se impune in considerarea unor angajamente asumate in plan international.
In documentul prezentat de MJ, privind aplicarea NCP, se precizeaza ca o prevedere asemanatoare exista si in vechiul Cod penal, dar textul era diferit si nu a fost deloc aplicat in cei circa 40 de ani in care a fost in vigoare.
"Noua formulare a principiului universalitatii circumscrie mai exact sfera sa de incidenta, limitand-o la situatiile in care interventia legii penale romane se impune in considerarea unor angajamente asumate in plan international", se precizeaza in documentul prezentat de MJ.
Astfel, in ceea ce priveste acest principiu, conform NCP, legea penala romana se aplica si altor infractiuni decat cele de criminalitate organizata, care sunt comise in strainatate contra unui cetatean roman ori contra statului roman, fara a viza insa viata sau integritatea corporala a cetateanului. Astfel, legea penala romana se aplica si pentru faptele savarsite in afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau de un apatrid, care se afla de bunavoie pe teritoriul Romaniei, in urmatoarele cazuri:
- s-a savarsit o infractiune pe care statul roman si-a asumat obligatia sa o reprime in temeiul unui tratat international, indiferent daca este prevazuta sau nu de legea penala a statului pe al carui teritoriu a fost comisa;
- s-a cerut extradarea sau predarea infractorului si aceasta a fost refuzata.