Sanctiunile pentru infractiunile economice s-au inasprit din februarie, odata cu intrarea in vigoare a noilor coduri penale. La ce sa fiti atenti?

Radu Chirita, coordonatorul casei de avocatura Chirita si Asociatii, a spus in luna februarie pentru AvocatNet.ro ca, in noul Cod penal (NCP), apar multe infractiuni noi care pot fi comise de persoanele juridice. Una dintre aceste infractini ar fi, de exemplu, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor.

Aceeasi precizare a facut-o si profesorul doctor universitar Mihai Hotca, intr-un articol in care AvocatNet a scris pe larg despre noile infractiuni economice.

Astfel, potrivit articolului 239 din NCP, datornicul este pedepsit, daca instraineaza, ascunde, deterioreaza sau distruge, in tot sau in parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori invoca acte sau datorii fictive, cu scopul de a delapida creditori. In aceasta situatie, sanctiunea poate fi inchisoarea, intre 6 luni si 3 ani, sau amenda.

In plus, noile reglementari penale sanctioneaza persoanele juridice daca folosesc bunul in alt scop decat cel pentru care le-a fost incredintat sau daca un credit profita de o persoana vulnerabila, din cauza varstei sau a starii de sanatate.   

De asemenea, persoana juridica, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele sau, se precizeaza in reglementarile penale care au intrat in vigoare la 1 februarie.

Amenzile pentru persoanele juridice au crescut de cateva sute de ori

In cazul in care incalca legea, principala sanctiune pentru persoanele juridice este amenda, se subliniaza in NCP. 

Radu Chirita a subliniat ca, prin NCP, amenda se determina dupa sistemul zilelor amenda, in stabilirea cuantumului unei zile amenda fiind importanta situatia financiara si economica a persoanei juridice.

"Concomitent, creste mult maximul general al pedepsei amenzii, care ajunge la 3 milioane de lei", a adaugat Radu Chirita.

Astfel, conform NCP, cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda, suma pentru o zi fiind inmultita cu numarul de zile. Mai exact, suma pentru o zi de amenda este cuprinsa intre 100 si 5.000 lei, iar numarul zilelor-amenda este cuprins intre 30 de zile si 600 de zile. In aceste conditii, amenzile pentru persoanele juridice variaza de la 3.000 de lei pana la 3 milioane de lei.

Anterior, in Codul penal, persoanele juridice puteau fi amendate doar cu sume intre 100 si 2.500 de lei.

"Instanta stabileste numarul zilelor-amenda tinand cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se determina tinand seama de cifra de afaceri, in cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial in cazul altor persoane juridice, precum si de celelalte obligatii ale persoanei juridice", se precizeaza in NCP.

De asemenea, potrivit NCP, limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse intre:

• 60 si 180 de zile-amenda, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita numai pedeapsa amenzii;
• 120 si 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 5 ani, unica sau alternativ cu pedeapsa amenzii;
• 180 si 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani;
• 240 si 420 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 20 de ani;
• 360 si 510 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani sau detentiunea pe viata.

Mai mult, conform NCP, cand prin infractiunea savarsita persoana juridica a urmarit sa obtina un folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amenda pot fi majorate cu o treime, fara a se depasi maximul general al amenzii. In plus, la stabilirea amenzii se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit, se scrie in noile reglementari penale.

De asemenea, avocatul Chirita a mentionat ca, de exemplu, pe Codurile noi, o persoana juridica care comite o infractiune de evaziune fiscala risca ca, pe langa obligatia civila de a plati taxele si impozitele de la care s-a sustras, sa fie condamnata la 1,5 milioane de lei amenda, plus eventual punerea sa sub supraveghere speciala pentru 2 ani, sanctiuni mult mai dure decat pana acum.

In ce conditii poate fi plasata sub supraveghere o companie?

Radu Chirita si Mihai Hotca au precizat ca, in plus, una dintre modificarile introduse de NCP in ceea ce priveste raspunderea penala a persoanelor juridice o reprezinta plasarea sub supraveghere, care este o noua pedeapsa complementara aplicabila persoanei juridice.

Aceasta plasare sub supraveghere consta in desemnarea de catre instanta a unui administrator judiciar sau a unui mandatar judiciar care va supraveghea, pe o perioada de la unu la 3 ani, desfasurarea activitatii ce a ocazionat savarsirea infractiunii.

Radu Chirita a detaliat ca acest mandatar poate fi doar un practician in insolventa al carui rolul va fi numai de a supraveghe activitatea persoanei juridice si de a sesiza organele de executare atunci cand exista riscul de repetare a comportamentului ilegal.

Conform NCP, in perioada celor unu trei ani, mandatarul judiciar are obligatia sa sesizeze instanta atunci cand constata ca persoana juridica nu a luat masurile necesare in vederea prevenirii comiterii de noi infractiuni.

De asemenea, in cazul in care instanta constata ca sesizarea mandatarului judiciar este intemeiata, iar persoana juridica nu a luat masurile pentru a preveni comiterea de noi infractiuni, atunci instanta ii poate suspenda activitatea persoanei juridice, interzicandu-i sa desfasoare activitatea sau activitatile in realizarea careia a fost savarsita infractiunea.

In plus, in cazul in care, din rea credinta, persoana juridica nu afiseaza sau nu publica o hotarare de condamnare, atunci instanta dispune suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pana la punerea in executare a acestei pedepse complementare, dar nu mai mult de 3 luni. Daca, dupa cele 3 luni, persoana juridica nu executa pedeapsa, instanta poate dispune dizolvarea acesteia.

Atentie! Urmatoarele persoane juridice nu pot fi dizolvate sau nu le poate fi suspendata activitatea:

• institutiile publice,
• partidele politice,
• sindicatele,
• patronatele si
• organizatiile religioase,
• organizatiile apartinand minoritatilor nationale, constituite potrivit legii,
• persoanele juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul presei.

Ce efecte au noile reglementari penale?

Avocatul Chirita a mai spus ca aceste modificari (n.red. - inmultirea numarului de infractiuni si cresterea amenzilor), combinate cu o din ce in ce mai acuta necesitate practica, vor impune o frecventa mai ridicata a urmaririi penale si a condamnarii unor persoane juridice, concomitent sau separat cu urmarirea persoanelor fizice responsabile de comiterea unor infractiuni. 

"Modificarile privind sistemul sanctionator ar putea conduce la o presiune mai mare pe persoanele juridice, care riscau pana acum amenzi penale mai degraba simbolice, care insa pot deveni foarte importante economic in contextul noii reglementari. Noile coduri vor trebui sa modifice modul de comportament juridic al companiilor, in special al companiilor mari care vor trebui sa apeleze mult mai frecvent la consultanta de specialitate in materie penala, pentru a evita intrarea intr-o zona a dreptului care poate deveni periculoasa. Nu trebuie uitata ca e suficient ca un angajat al companiei sa comita o infractiune in interesul companiei sau in numele sau pentru ca aceasta sa raspunda penal", a recomandat Radu Chirita.

Imunitatile penale ale institutiilor publice au fost restranse

Mihai Hotca a precizat ca, in noul Cod penal comparativ cu reglementarea anterioara, legiuitorul a restrans imunitatile penale ale institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat. Mai exact, prin NCP, institutiile publice au imunitate penala doar fata de infractiunile comise in desfasurarea unor activitati pe care o firma nu are dreptul sa le realizeze.

"Restrangerea inseamna ca si aceste institutii publice pot raspunde, daca nu au monopol, in sensul ca sunt singurele din Romania pe acel domeniu. De pilda, Institutul de medicina legala Mina Minovici desfasoara o activitate care nu poate forma obiectul domeniului privat, pentru ca face expertize medico-legale, dar Universitatea Bucuresti, desi institutie publica, desfasoara o activitate care poate face obiect al domeniului privat. De pilda, Universitatea <<Nicolae Titulescu>> este o institutie de drept privat. Asadar, UB desi este institutie publica poate raspunde penal in ceea ce priveste activitatea de invatamant, dar nu poate raspunde penal pentru eventualele activitati care nu pot fi derulate de institutii de invatamant private", a adaugat profesorul universitar de drept.

Mihai Hotca a explicat ca efectele acestei prevederi constau in aceea ca intitutiile de publice nu raspund penal pentru fapte care nu sunt comise in exercitarea unei activitati ce nu poate face obiectul domeniului privat.