Iata informatii complete despre oreion, de la simptome pana la tratament:
Cine este vinovat pentru aparitia oreionului?
Vinovat de aparitia de parotiditei epidemice, asa cum i se mai spune oreionului, este virusul urlian, paramixovirus ARN. Asemenea majoritatii confratilor sai, si acest agent patogen se transmite pe cale aeriana si anume prin inhalarea picaturilor de se secretie nazofaringiana emise de un bolnav sau prin contactul cu obiectele de uz recent contaminate.
Odata ajuns in mucoasa nazofaringiana, patrunde in sange (viremia primara), atinge apoi glandele parotide, principalele glande salivare, in care se multiplica. Urmeaza viremia secundara, in care are loc difuzarea in sistemului nervos central si in alte tesuturi glandulare (pancreas, gonade).
Cand si pe cine ataca oreionul mai des
Virusul urlian apare mai ales iarna, dar si primavara, adesea in epidemii, mai cu seama in colectivitatile de copii (gradinite sau scoli). Receptivitatea fata de acest virus este generala, maxima la copiii cu varste cuprinse intre 5 si 15 ani. Se pot imbolnavi cu usurinta si adolescentii sau adultii tineri neimunizati. Cat despre sugari, acestia fac oreion doar in mod exceptional.
Cat timp este oreionul contagios?
Virusul urlian se raspandeste incepand cu ultimele 2-3 zile de incubatie (aceasta dureaza 11-21 zile, in medie 16-18 zile) si continua s-o faca inca 7-9 zile dupa aparitia simptomelor. Vestea proasta este ca aproape o treime dintre cei infectati nu dezvolta niciun fel simptom, constituind un vehicul excelent pentru virus.
7 simptome frecvente ale oreionului
1. Febra de pana la 39-40 de grade Celsius, insotita de frisoane, care dureaza cateva zile.
2. Inflamarea glandelor salivare parotide, situate dedesubtul urechilor, de o parte si de alta a maxilarului inferior, determinand aspectul de “para” al fetei. Este un simptom considerat caracteristic pentru oreion, chiar daca il dezvolta doar 30-40% din cei infectati si mai apare in cadrul altor afectiuni.
3. Durere in timpul mestecatului si/sau vorbirii, la o ureche(uneori, poate fi afectata doar o glanda, iar durerea apare intr-o singura parte), apoi la ambele.
4. Senzatia de gura uscata, ca urmare a scaderii secretiei salivare.
5. Dureri de cap (acestea se amelioreaza odata ce boala bate in retragere, adica la 10-12 zile de la aparitia durerilor de urechi).
6. Oboseala accentuata si indispozitie.
7. Dureri musculare si/sau articulare;
Simptome rare ale oreionului
Daca oreionul apare la baieti, mai ales la tinerii adolescenti (dupa varsta de 14 ani), un simptom adiacent durerilor si febrei este inflamarea unuia dintre testicule, insotita de sensibilitate si temperatura locala, greata, varsaturi, disconfort accentuat in zona abdomenului.
Simptomul poarta numele de orhita si se manifesta aproximativ o saptamana. Cateodata pot fi afectate ambele testicule. In general, aceasta evolutie apare de cele mai multe ori la baietii cu varste mai mari de 14 ani, dupa pubertate.
In cazul fetelor, corespondentul orhitei este ooforita (inflamatia ovarelor), caracterizata de dureri in abdomenul inferior.
Complicatii posibile ale oreionului
Oreionul ia in unele cazuri o forma neuromeningeana, evoluand in meningita seroasa sau encefalita. De asemenea, el poate afecta nervul auditiv, determinand hipoacuzie sau poate degenera in pancreatita (inflamatie a pancreasului), care, potrivit unor studii medicale, se asociaza cu diabetul zaharat juvenil.
O alta complicatie a oreionului, poate cea mai cunoscuta si temuta, este atrofia testiculara – o consecinta nefasta a orhitei. Pentru ca testiculul este glanda care are rol principal in producerea spermatozoizilor, atrofia testiculara conduce la scaderea pana la incetarea productiei de spermatozoizi.
Cand orhita este bilaterala si e urmata de atrofia testiculara bilaterala, rezultatul este azoospermia (lipsa spermatozoizilor), adica infertilitatea. Atunci cand afectarea este unilaterala, iar celalalt testiculul functioneaza corespunzator, sunt sanse sa apara doar o usoara diminuare a numarului de spermatozoizi, fara risc de infertilitate.
Cum se trateaza oreionul
Tratamentul este simptomatic si consta in administrarea preparatelor care combat febra si, in caz de dureri mari, a antiinflamatoarelor.
Mare atentie, copiilor nu trebuie sa li se administreze aspirina! Consumul acestui medicament este contraindicat persoanelor mai tinere de 20 de ani, deoarece poate provoca o boala rara, dar grava, numita sindromul Reye.
Este recomandata odihna la pat, care devine obligatorie in situatia in care boala afecteaza testiculele.
Pentru ameliorarea durerii glandulare, se aplica gheata sau comprese calde (se alege metoda care convine mai mult bolnavului).
Cat despre regimul alimentar, acesta va exclude alimentele si lichidele acre, fiind compus, in general, din mancaruri de consistenta redusa, care sa nu necesite mestecare (supe, piureuri etc).
Vaccinarea, singura metoda de preventie
Vaccinul impotriva oreionului face parte din triplul vaccin ROR care mai cuprinde vaccinul antirubeola si antirujeola, introdus in schema nationala de imunizare din Romania in 2004.
El se administreaza copiilor ptrintr-o singura injectie, intramuscular, la varsta de peste un an (ideal pana la 14 luni pentru un raspuns serologic eficient), urmand ca in calsa intai (la varsta de 6-7 ani) sa se realizeze rapelul. Imunitatea obtinuta prin vaccinare este durabila, comparabila cu cea naturala, imbolnavirile fiind exceptionale.
Comentarii articol (2)