Firmele isi pot certifica declaratiile fiscale, desi normele lipsesc. In ce conditii se aplica aceasta masura?

Daca vor, contribuabilii isi pot certifica toate declaratiile fiscale, incepand cu 28 februarie 2014, conform OUG nr. 8/2014, prin care a fost modificat Codul de procedura fiscala. Mai exact, prin acest act normativ a fost abrogat alineatul 5 al articolului 83 din CPF, dar a fost introdus Articolul 83¹ "Certificarea declaratiilor fiscale depuse la organele fiscale din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala". 

Astfel, contribuabilii pot opta pentru certificarea declaratiilor fiscale, inclusiv a celor rectificative, dupa ce le depun online la ANAF, se arata in OUG nr. 8/2014. In plus, aceasta certificare se va realiza cu/fara rezerve, in acord cu normele de certificare aprobate, in conditiile legii, de Camera Consultantilor Fiscali (CCF), cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

"Documentele care se incheie ca urmare a certificarii trebuie sa cuprinda obligatoriu explicatii cu privire la cuantumul si natura creantei fiscale declarate, precum si, dupa caz, cauzele care au generat rectificarea, iar in cazul unei certificari cu rezerve, motivatia acesteia", se mentioneaza in OUG nr. 8/2014.

In plus, noul act normativ prevede ca certificarea declaratiilor fiscale trebuie realizata de un consultant fiscal care a dobandit aceasta calitate potrivit reglementarilor legale cu privire la organizarea si exercitarea activitatii de consultanta fiscala. De asemenea, acest consultant trebuie sa fie inscris ca membru activ in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala.

Potrivit OUG nr. 8/2014, daca certificarea declaratiilor fiscale o face un consultant fiscal care NU este inscris ca membru activ in Registrul consultantilor fiscali sau o persoana care NU are calitatea de consultant fiscal, efectul este ca Fiscul va considera ca lipseste certificarea.

"Organul fiscal va notifica contribuabilul in cazul in care constata ca a fost depusa o declaratie fiscala certificata de un consultant fiscal care nu este inscris ca membru activ in Registrul consultantilor fiscali si al societatilor de consultanta fiscala sau de catre o persoana care nu are calitatea de consultant fiscal, potrivit legii", se subliniaza in OUG nr. 8/2014.

In plus, in cazul in care contribuabilul nu depune o noua certificare, in termen de 30 de zile de la notificarea Fiscului, atunci se va considera ca lipseste certificarea declaratiilor fiscale.

Conform dispozitiilor din februarie, in urmatoarea perioada ar trebui aprobata, prin ordin al ministrului finantelor, la propunerea presedintelui ANAF, o procedura de depunere la organul fiscal a documentului de certificare intocmit de consultantul fiscal si procedura privind schimbul de informatii intre ANAF si CCF.

Atentie! Desi este optionala, certificarea declaratiilor fiscale va reprezenta un criteriu de evaluare in analiza de risc efectuata de organul fiscal in scopul selectarii contribuabililor pentru inspectia fiscala, conform OUG nr. 8/2014.

Avantajele si dezavantajele certificarii declaratiilor fiscale

Pentru a clarifica modul in care trebuie facuta certificarea declaratiilor fiscale, Daniel Pana, Tax Senior Manager la KPMG, a precizat pentru AvocatNet.ro ca platitorii de impozite vor apela intr-o masura destul de mare la certificarea declaratiilor fiscale, deoarece este un proces care va implica o revizuire fiscala de catre consultantul fiscal.

"In prezent, sunt foarte multe societati care aleg sa apeleze la servicii de revizuire fiscala din partea unui consultant fiscal, in primul rand pentru confortul dat de faptul ca o terta parte, cu experienta in domeniul fiscal, face o verificare independenta a calculelor si declaratiilor fiscale. In urma unei asemenea verificari, consultantul fiscal poate observa riscuri fiscale si poate face recomandari societatii in legatura cu posibile actiuni care ar putea fi intreprinse pentru a diminua riscurile. De asemenea, pe parcursul unei revizuiri fiscale, consultantul poate face recomandari generale, in legatura cu procedurile fiscale si metodele folosite de societate. Si mai mult, consultantul fiscal poate observa oportunitati in urma unei revizuiri fiscale si poate ajuta societatea sa le implementeze", a punctat Daniel Pana.

In plus, aceste avantaje au inceput sa fie intelese de foarte multe persoane, iar numarul societatilor care aleg sa apeleze la revizuiri fiscale a crescut de la an la an, a observat consultantul fiscal de la KPMG.

"Acestor beneficii li se adauga de acum si faptul ca certificarea declaratiilor fiscale de catre un consultant fiscal va reprezenta un criteriu de evaluare in analiza de risc efectuata de ANAF in scopul selectarii contribuabililor pentru inspectia fiscal. Pe baza experientei de pana acum in ceea ce priveste revizuirile fiscale, ma astept ca societatile sa solicite cu preponderenta certificarea declaratiilor de impozit pe profit (mai ales a celor anuale). De asemenea, in conditiile in care depunerea frecventa de declaratii rectificative sau depunerea de rectificative pentru sume relativ mari este vazuta ca o actiune ce creste probabilitatea unei inspectii fiscale asupra societatii in cauza, m-as astepta ca certificarea declaratiilor rectificative sa fie de asemenea solicitata frecvent, indiferent despre ce impozit este vorba. Cu atat mai mult cu cat de cele mai multe ori, declaratiile rectificative presupun o reanalizare a unor tratamente fiscale, si de multe ori consultantii fiscali sunt oricum implicati in acest proces", a adaugat Daniel Pana.

De asemenea, consultantul de la KPMG a subliniat ca avantajul suplimentar sugerat de OUG 8/2014 ar fi acela ca, societatile care opteaza pentru certificarea declaratiilor fiscale, pot beneficia de o incadrare mai avantajoasa in analiza de risc efectuata in scopul selectarii acestora pentru inspectia fiscala.

"Cred ca suna destul de bine. Ar fi insa si mai atractiv daca ar exista o transparenta mai mare din partea autoritatilor fiscale in ceea ce priveste modalitatea in care certificarea declaratiilor va fi luata in considerare la stabilirea gradului de risc. Pe de alta parte sunt constient ca acest lucru poate fi foarte greu de realizat, asa ca pana una-alta consider un pas important faptul ca certificarea va fi luata in considerare, cumva, la stabilirea gradului de risc. Si cand spun acest lucru ma gandesc la un exemplu simplu: sa zicem ca sunt 2 contribuabili pe care Fiscul ii vede ca <<identici>>, subliniez identici din punct de vedere al riscului fiscal, marimii etc. Una din cele doua societati apeleaza la certificarea declaratiilor fiscale de catre un consultant fiscal cu o buna reputatie, si una nu. Care sunt sansele ca din cele doua, ANAF sa selecteze pentru inspectie pe cea de-a doua societate?", a argumentat Daniel Pana.

Potrivit consultantului de la KPMG, singurul dezavantaj al certificarii este costul acesteia. 

"Costul serviciilor de certificare a declaratilor fiscale va depinde de multi factori, printre care natura activitatii contribuabilului si complexitatea operatiunilor desfasurate, precum si experienta consultantului fiscal, timpul pe care acesta il estimeaza ca il va petrece pentru a certifica o anumita declaratie, daca societatea in discutie este un client nou sau este o societate cu care acel consultant fiscal a colaborat intens de-a lungul timpului si pe care o cunoaste bine. Fiind un serviciu profesional, nu se pot face estimari generale, iar pretul va varia foarte mult de la caz la caz", a mentionat Daniel Pana.

Astfel, dintre toate tipurile de contribuabilii, Tax Manager-ului de la KPMG a mentionat ca toti ar putea decide sa apeleze la certificarea declaratiilor fiscale de catre un consultant fiscal, astfel incat reglementarea corespunzatoare a acestei activitati este esentiala pentru reusita acestui concept.

Ce documente vor analiza consultantii fiscali?

Pentru a da nota de certificare, principalele documente analizate vor fi registrele si calculele care stau la baza intocmirii declaratiei si proiectul (draftul) declaratiei, ne-a informat Tax Managerul de la KPMG.

"In plus, consultantii fiscali vor verifica documentele justificative care au stat la baza registrelor si calculelor fiscale. Aceasta verificare se va face prin sondaj, avandu-se in vedere un anumit prag de semnificatie, pe care consultantii fiscali il vor determina in functie de anumite criterii. Ma astept ca normele de certificare sa ofere informatii inclusiv in legatura cu determinarea pragului de semnificatie. In functie de tipul declaratiei ce urmeaza a fi certificate, consultantii fiscali pot analiza selectiv documente precum facturi, contracte, fise de cont, jurnale dar pot si efectua diverse reconcilieri intre informatiile financiar contabile si declaratiile fiscale in vederea formarii unei opinii cu privire la datele inscrise in declaratia respectiva", a adaugat Daniel Panal.

In plus, consultantul de la KPMG a subliniat ca sunt multe aspecte care ar trebui luate in calcul, in functie de specificitatile fiecarei revizuiri si certificari.

"S-ar putea scrie multe pagini de proceduri de revizuire. Consider insa ca pentru a putea face o revizuire fiscala (in urma careia sa poata certifica declaratiile fiscale ale societatii), este esential pentru un consultant fiscal sa inteleaga activitatea contribuabilului. Ce si de unde cumpara?, ce resurse foloseste?, care sunt procesele interne?, ce, cui si cum vinde? care sunt fluxurile de documente si de bunuri? care sunt procedurile fiscale etc. In acest proces de <<business understanding>> este, de asemenea, importanta intelegerea industriei in care societate activeaza. De asemenea, un consultant fiscal cu experienta va putea sa-si formeze repede o parere in legatura cu potentialul de risc ce poate fi generat (sau impiedicat) de procedurile fiscale ale societatii", a completat Daniel Pana.

Normele pentru consultanti si procedura pentru nota de certificare lipsesc 

Odata cu abrogarea alin. 5 al art. 83 din CPF, normele de certificare a declaratiilor fiscale anuale date in aplicarea acestui articol si aprobate prin Hotararea nr. 4 din 24 februarie 2011 au devenit inaplicabile, sustine consultantul de la KPMG.

"Pana in prezent nu au fost adoptate norme cu privire la procedura ce se va avea in vedere de catre consultantii fiscali pentru certificarea declaratiilor fiscale si nici o procedura prin care nota de certificare se va depune la organul fiscal. Inteleg ca se lucreaza la un document privind normele de certificare, care va avea la baza normele existente (asa cum au fost aprobate prin Hotararea Presedintelui Camerei Consultantilor fiscali nr. 4/2011). In legatura cu normele privind procedura de depunere a declaratiilor certificate, este vorba despre o chestiune de natura tehnica si m-as astepta ca lucrurile sa nu fie tinute prea mult in loc de acest aspect. De altfel, chiar si in prezent se pot atasa documente (in anumite formate) declaratiei anuale de impozit pe profit (formular 101), similar atasamentelor care pot fi facute in legatura cu situatiile financiare", a mai spus Daniel Pana.

Totusi, desi lipsesc normele de aplicare, consultantul fiscal de la KPMG a precizat ca, in timpul certificarii declaratiilor fiscale, consultantii fiscali ar trebui sa-si desfasoare activitatea intotdeauna cu grija si atentia cuvenite, conform cerintelor cuprinse in standardele profesionale si in Codul etic al consultantului fiscal.

"Cred ca o obligatie importanta se refera la obligatia profesionala de a-i spune clientului un raspuns care poate nu-i va placea, de exemplu faptul ca un anumit tratament fiscal nu este cel corect", a tinut sa puncteze Daniel Pana.

Conceptul de certificare a declaratiilor fiscale a aparut acum 7 ani

Tax Senior Manager la KPMG ne-a mai spus ca acest concept de certificare a fost introdus in legislatia noastra fiscala inca din 2007, fiind aplicabil in teorie de la 1 ianuarie 2008 pentru declaratiile fiscale anuale ale anului 2007. 

"Punerea in practica a acestui concept s-a dovedit insa foarte dificila, aplicarea cerintelor referitoare la certificare fiind suspendata succesiv prin ordonante de urgenta sau lege de modificare a Codului de procedura fiscala", a detaliat Daniel Pana.

Mai exact, in forma originala, certificarea declaratiilor anuale de catre un consultant fiscal era obligatorie pentru toate societatile care nu aveau obligatia de a pregati situatii financiare auditate

"Imi amintesc ca au fost si perioade de <<haos>>, cand nici contribuabilii, nici consultantii si nici macar administratiile fiscale nu stiau ce sa faca in legatura cu aceasta certificare. De exemplu, in anul 2011, cand ordonanta de urgenta pentru re-suspendarea acestei cerinte a fost emisa cu vreo doua saptamani inainte de termenul de 25 aprilie 2011 pentru depunerea declaratiei anuale de impozit pe profit a anului 2010", a subliniat Daniel Pana.

Cu toate acestea, consultantul de la KPMG a tinut sa mentioneze ca acum, dupa sapte ani de la introducerea conceptului de certificare a declaratiilor fiscale, semnalele sunt pozitive si toata lumea se asteapta ca sistemul sa functioneze intr-un termen relativ scurt.

Important! Obligatia certificarii Declaratiei 101 a fost introdusa prin OG 47/2007, incepand cu 1 ianuarie 2008, dar aceasta obligatie a fost suspendata pana la 1 ianuarie 2010, prin OUG 19/2008, care a intrat in vigoare pe 3 martie 2008, respectiv inainte de termenul de depunere a declaratiei anuale de impozit pe profit. Urmatorul act normativ care a suspendat obligatia certificarii a fost OUG 35/2011, care a intrat in vigoare pe 11 aprilie 2011. Termenul pana la care aceasta obligatie a fost suspendata a fost 1 ianuarie 2013. Astfel, intre 1 ianuarie 2010 si 11 aprilie 2011, certificarea declaratiilor 101 aferente anului fiscal 2009, respectiv a primei perioade fiscale din 2010 a fost aplicabila. Dupa intrarea in vigoare a OUG 35/2011, certificarea a fost suspendata pana la 1 ianuarie 2013, dar prevederile Legii 162/2012 au suspendat-o, pana pe 1 ianuarie 2014.