Sufera copiii de deficit de joaca?

Nu este deloc neobisnuit pentru un parinte care isi inscrie copilul la gradinita, sa intrebe: Dar ce activitati optionale aveti? Aveti ore de limbi straine, invata copiii sa cante la pian, se face balet, judo, origami? Am auzit de gradinite care au chiar ore de dezvoltare personala pentru prescolari.

Este, desigur, foarte important pentru copii sa isi descopere cat mai de timpuriu talentele si sa ia contact cu o limba straina inca dinainte de a stapani limba materna. Dar cati parinti chestioneaza viitoare gradinita in legatura cu timpul de joaca pe care il acorda copiilor?

Cat de importanta este joaca?

Foarte! Raspunsul este simplu, direct si fara urma de sovaiala: joaca nu este numai importanta, este cruciala pentru dezvoltarea copilului.
Argumentul psihologului Peter Gray in cartea sa "Liber sa inveti" este chiar acesta: libertatea de care se bucura copiii, libertatea de a se juca, de a descoperi, de a invata pe cont propriu este in directa legatura cu sentimentul lor de fericire, cu gradul lor de autonomie si cu capacitatea de a invata.

Din punctul lui de vedere, a intreba daca au nevoie copiii de mai multa joaca sau de mai mult timp de studiu este o intrebare gresita. Pentru copil, joaca este invatare, spune categoric Peter Gray. Ele nu se afla in opozitie ci, dimpotriva, se intampla concomitent: copilul invata jucandu-se.

In aceasta privinta, generatia noastra a avut cu siguranta un avantaj fata de copiii secolului 21. Putem spune fara a gresi foarte mult, ca parintii de astazi si parintii parintilor de astazi au avut parte de mai multa joaca libera si de mai putine "activitati" decat copiii de astazi. Prin joaca libera intelegem o joaca ne-organizata de un adult si, acolo unde este posibil si sigur, chiar nesupravegheata.

Iata, asadar, cateva dintre avantajele jocului liber pentru dezvoltarea copilului:

1. Joaca libera dezvolta creativitatea si imaginatia copilului. Lipsit de regulile si organizarea adultilor copiii inventeaza jocuri, personaje si situatii, intrebuintari noi pentru obiecte vechi si cate si mai cate. Calaritul unui bat investit cu atributii de cal este mai valoros pentru dezvoltarea imaginatiei decat calaritul unui cal de lemn perfect sculptat.

2. Joaca libera dezvolta capacitatile de comunicare, organizare, negociere si leadership ale copilului. Experienta organizarii unui grup de copii lipsiti de adultul atotstiutor inseamna negocierea unor reguli si respectarea lor, desemnare unui lider de grup, comunicare nemultumirilor legate de reguli si de lider si eventual, schimbarea lor pe parcursul jocului.

3. Joaca libera asigura performante mai bune in timpul invatarii structurate, conduse de adult. Nenumarate studii au aratat cum capacitatea de concentrare si performata copiilor este mult mai buna dupa pauze consistente, de cel putin 15 minute. Scolile care au ales sa reduca pauzele in favoarelor orelor de studiu nu au facut decat sa scada performantele copiilor.

4. Joaca libera faciliteaza rezolvarea conflictelor. Copiii nu pot invata sa gestioneze conflictele decat daca sunt lasati sa propuna si sa testeze ei insisi diferite modalitati de rezolvare. Interventia adultilor in conflictele copiilor este benefica doar pe termen scurt, pentru rezolvarea unui conflict imediat: daca ne dorim viitori adulti capabili sa negocieze creativ si eficient conflictele trebuie sa le oferim ocazia sa se antreneze de mici.

5. Joaca libera ii ajuta pe copii sa isi descopere pasiunile. Fie ca este vorba de catarat in copaci, studiat furnicile cu lupa sau numarat stelele de pe cer, fiecare copil va gasi in jurul lui acel ceva care il pasioneaza si pentru care este dispus sa investeasca timp si energie. Bucuria acestei descoperiri este nepretuita, iar noi, parintii, trebuie sa fim constienti ca nu putem face asta in locul lor.

M-as bucura sa aud cat mai multi parinti spunandu-mi ca vand castraveti gradinarului, ca ei sunt deja constienti de importanta jocului in viata copiilor lor si ca prima lor intrebare la noua gradinita nu este "Cate ore de pian au pe saptamana?", ci "Cate ore de joaca?".

Si, ca sa nu credem ca am inventat noi roata, iata poezia lui Lucian Blaga, "Trei fete", scrisa in 1919 si la fel de actuala si astazi.

Copilul rade:
"Intelepciunea si iubirea mea e jocul!"
Tanarul canta:
"Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea!"
Batranul tace:
"Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!"

Oare si in 1919 copiii aveau probleme cu deficitul de joaca?