Academia Romana are un nou presedinte

Academicianul Ionel Valentin Vlad a fost ales marti, 8 aprilie, prin vot secret, in functia de presedinte al Academiei Romane, in cadrul Adunarii Generale a membrilor, conform unui anunt de pe site-ul institutiei. El are un mandat pentru urmatorii patru ani, care poate fi reinnoit o singura data. 

Noul presedinte al Academiei Romane s-a nascut pe 22 septembrie 1943, avand profesia de inginer electronist. El are titlul de doctor inginer, fiind cercetator la Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor. 

Ionel Valentin Vlad a absolvit Institutul Politehnic din Bucuresti, in 1966, iar sase ani mai tarziu a devenit doctor inginer. Intre 1966 si 1990, el a fost cercetator in cadrul Institutului de Fizica Atomica, dupa care a devenit cercetator, avand si functii de conducere, in cadrul Institutului National de Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiilor. In plus, el este profesor asociat la Facultatea de Fizica a Universitatii din Bucuresti.  

Vlad a devenit membru corespondent al Academiei din 1991, iar 18 ani mai tarziu a fost numit membru titular al acestei institutii.

Ionel Vlad l-a inlocuit in aceasta functie pe Ionel Haiduc, care a fost ales acum opt ani, apoi reales, in 2010, pentru inca un mandat. Nascut in 1937, Ionel Haiduc a devenit doctor in chimie, la 31 de ani, titlu primit la Institutul de Tehnologie Chimica Fina "M.V. Lomonosov" (Moscova). In prezent, Haiduc este profesor de chimie la Universitatea "Babes-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, iar membru in Academia Romana a devenit in 1991.

Membrii Academiei trebuie sa aiba o contributie de exceptie si reputatie

In prezent, Academia Romania are 77 de membri titulari, 80 de membri corespondenti, 86 de membri de onoare din strainatate si 31 de membri de onoare din tara, potrivit site-ului institutiei. Totusi, institutia poate avea un numar maxim de 181 membri titulari si corespondenti si 135 membri de onoare dintre care cel mult 40 din tara, iar numarul membrilor titulari nu poate depasi numarul membrilor corespondenti pe ansamblul Academiei Romane.

Unicul criteriu de primire in Academia Romana este caracterul de exceptie al contributiei candidatului, in stiinta sau cultura, respectiv impactul asupra domeniului in care activeaza, originalitatea contributiilor, se mentioneaza in Regulamentul pentru primirile de membri. In plus, reputatia nationala si internationala a candidatului este un factor important in acceptarea unei candidaturi.

Academia Romana a fost infiintata in 1866, sub denumirea Societatea Literara Romana, care a fost reorganizata, in 1867, drept Societatea Academica Romana, iar, in 1879, drept Academia Romana. Printre presedintii Academiei Romane se numara Ion Heliade Radulescu, Nicolae Kretzulescu, Mihail Kogalniceanu, Iacob Negruzzi si Ion Ghica.

In prezent, Academia Romana are in sistemul sau 66 de institute si centre de cercetare dintre care doua au fost recunoscute, in anul 2001, de Comunitatea Europeana ca institute de excelenta.

In fisierul atasat puteti consulta Curriculum Vitae al noului presedinte al Academiei Romane.