Codul Muncii prevede ca prima si a doua zi de Pasti (in 2014, aceste zile sunt 20 si 21 aprilie, n.r.) sunt zile libere legale, in care nu se lucreaza. Acelasi act normativ stabileste, insa, ca sunt si categorii de salariati care trebuie sa se prezinte la munca in aceste zile, angajatorii nefiind obligati sa le acorde "liberul" stabilit de stat.
Este vorba despre acele domenii in care activitatea nu poate fi intrerupta din cauza "caracterului procesului de productie sau specificului activitatii".
Mai mult, si angajatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica trebuie sa lucreze in zilele de sarbatoare legala. Legislatia muncii prevede ca, pentru aceste categorii de salariati, se stabilesc programe de lucru adecvate, astfel incat populatia sa dispuna de asistenta medicala si de alimentele de stricta necesitate.
Chiar daca sunt nevoiti sa fie prezenti la serviciu in zilele de Pasti, salariatii din unitatile sanitare si cele de alimentatie publica, precum si cei care lucreaza in domenii in care activitatea nu poate fi intrerupta din cauza "caracterului procesului de productie sau specificului activitatii" au dreptul, conform legislatiei muncii, sa isi ia o zi libera in urmatoarele 30 de zile.
Asadar, cei care lucreaza in 20 aprilie, prima zi de Pasti, pot solicita angajatorului o zi libera pana pe 20 mai. In acelasi timp, salariatii prezenti la birou in 21 aprilie, au dreptul la compensarea cu o zi libera pana in 21 mai.
In situatia in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere in sarbatorile legale "din motive justificate", Codul Muncii prevede ca salariatii vor beneficia de un "spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru”.
Important! Angajatorii care nu ofera compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile sau sporul indicat de legislatia muncii pot fi amendati cu o suma cuprinsa intre 5.000 si 10.000 de lei.
Ce pot face angajatii care nu primesc compensatii?
Pentru orice incalcare a prevederilor legale din domeniul relatiilor de munca, inclusiv cele referitoare la zilele libere legale, salariatii isi pot da in judecata angajatorii sau ii pot reclama la Inspectia muncii.
Mai precis, avocatul Andreea Suteu de la casa avocatura Ionescu si Sava a explicat, la o solicitare mai veche a noastra, ca salariatii pot sesiza Inspectia muncii si/sau Inspectoratul teritorial de munca de la domiciliul lor direct sau in scris (prin posta sau e-mail), aceasta operatiune fiind scutita de orice fel de taxa.
"Sesizarea va trebui sa contina numele complet al reclamantului, codul numeric personal, adresa exacta, date de identificare ale angajatorului si ale locatiilor in care acesta isi desfasoara activitatea. Referirile la date trebuie sa cuprinda ziua, luna si anul, informatiile trebuie sa fie concise, iar solicitarile precizate clar", preciza atunci avocatul contactat de noi.
La depunerea sesizarii, angajatii nu trebuie sa prezinte niciun fel de dovezi, pentru ca autoritatile vor controla angajatorul, urmand sa-i solicite acestuia toate informatiile sau documentele pe care le considera necesare pentru rezolvarea cererii salariatului.
"In cazul sesizarii adresate Inspectiei muncii sau Inspectoratului teritorial de munca, autoritatile sesizate urmeaza a veni in control la respectivul angajator pentru a verifica respectarea de care acesta a legislatiei muncii, precum si acordarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor fata de salariati. Cu ocazia controlului, se vor solicita conducerii angajatorului documentele si informatiile necesare, se vor procura dovezi, se vor efectua investigatii, urmand ca autoritatile sa dispuna masurile pe care le considera necesare, inclusiv constatarea contraventiilor si aplicare de sanctiuni contraventionale", a explicat avocatul Andreea Suteu.
Angajatii care depun o astfel de reclamatie la ITM nu trebuie sa isi faca griji despre repercursiuni pentru ca, potrivit legii, aceste sesizari beneficiaza de confidentialitate, nefiind dezvaluit angajatorului motivul controlului.
Salariatii pot da in judecata angajatorul
Pe langa sesizarea ITM, angajatii mai au la dispozitie si o alta solutie: un proces cu angajatorul. Astfel, ei pot depune o cerere de chemare in judecata a angajatorului, la instanta de judecata de la domiciliu. Potrivit avocatului Andreea Suteu, documentul trebuie sa contina numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii, numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces (in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional), obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului (atunci cand pretuirea este cu putinta), motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea, precum si dovezile pe care se sprijina fiecare capat de cerere si semnatura.
Andreea Suteu a aratat ca, in cazul litigiilor de munca, nu se platesc taxe de timbru si nici nu se aplica timbru judiciar.
Totusi, cheltuieli vor exista pentru angajati, daca vor fi reprezentati de un avocat, pentru ca trebuie sa achite onorariul pe care acesta il percepe. In situatia in care angajatul va avea castig de cauza la finalul procesului, onorariul avocatului va fi suportat de partea adversa. Totusi, in cazul in care angajatul pierde, pe langa onorariul avocatului care il reprezinta, salariatul va fi obligat sa plateasca si avocatul care il reprezinta in instanta pe angajator.
Dupa depunerea cererii de chemare in judecata, a explicat mai departe reprezentantul Ionescu si Sava, se acorda termen pentru judecarea ei, procesul urmand sa isi continue cursul firesc: citarea partilor, administrarea probelor si punerea concluziilor. Andreea Suteu a mentionat ca, pentru litigiile de munca, hotararea primei instante este executorie de drept.
Avocatul avertizeaza, de asemenea, ca, in cazul proceselor cu angajatorii, salariatii se pot astepta la diferite abuzuri din partea angajatorului, care in cele mai multe dintre situatii, nu pot fi evitate.
Important! In cazul introducerii unei actiuni in instanta, trebuie sa stiti ca vizita prealabila la mediator este obligatorie. Mai precis, toti cei care vor sa inceapa un proces trebuie sa faca dovada participarii la sedinta de informare privind medierea. Detalii despre aceasta procedura puteti citi AICI.
Ce sarbatori legale sunt acum in Codul Muncii?
Codul muncii prevede, in prezent, 12 sarbatori legale, traduse in zile libere pentru salariati. Mai exact, zilele nelucratoare stabilite de legislatia muncii sunt:
- 1 si 2 ianuarie
- prima si a doua zi de Pasti – in 2014, aceste zile sunt in 20 si 21 aprilie
- Ziua Muncii - 1 mai
- prima si a doua zi de Rusalii – in 2014, aceste zile sunt in 8 si 9 iunie
- Adormirea Maicii Domnului – 15 august
- Sfantul Andrei – 30 noiembrie
- Ziua Nationala a Romaniei – 1 decembrie
- prima si a doua zi de Craciun – 25 si 26 decembrie
Dintre acestea, numai o parte sunt, calendaristic, in timpul saptamanii. Astfel, daca excludem 1 si 2 ianuarie, care au trecut deja, salariatii romani se vor bucura in 2014 de 7 zile libere care intervin in timpul saptamanii normale de lucru (luni-vineri), din cele 12 sarbatori legale prevazute de legislatia muncii. Aceasta deoarece Sfantul Andrei va fi sarbatorit duminica, iar prima zi de Pasti si prima zi de Rusalii sunt intotdeauna duminica, astfel incat doar a doua zi de Pasti si de Rusalii vor fi zile nelucratoare in timpul saptamanii.
Prin urmare, daca adaugam 1 si 2 ianuarie 2013, care au "picat" in zile de miercuri si joi, cei care lucreaza de luni pana vineri se bucura in total de 9 zile libere impuse de lege, din totalul celor 12 sarbatori legale prevazute de Codul Muncii.