Politicile fiscale românesti sunt în litera normelor UE, dar nu si în spiritul acestora, considera economistul-sef al BNR

România are resurse de energie, hrana, metale pretioase si resurse regenerabile. 67 din resursele de energie ale României provine din extractie, 10 la suta este energie nucleara si 24 la suta, energie hidroelectrica. România nu are surse de energie geotermala, releva un studiu ING, din septembrie 2005, prezentat de Lazea. De aceea, a aratat economistul sef al BNR, "este importanta investitia în CN Cernavoda". "Energia nucleara va fi vitala în România", a spus acesta. În ceea ce priveste consumul de petrol, România consuma 212 barili pe zi, ceea ce este sub media europeana (UE cu 25 de state membre) de 219 barili pe zi. Cât priveste lemnul ca sursa regenerabila, România are o suprafata împadurita de 28 la suta din suprafata totala, ceea ce reprezinta un nivel bun, apropriat de cel al Spaniei, Frantei sau Germaniei. Cu toate acestea, suprafata de padure a României scade cu 0,2 la suta pe an. "România vine, astfel, cu un plus în uniune, fiind o tara care se poate autosustine", a aratat Lazea. Punctele de minus se regasesc, spre exemplu, în cheltuiala publica pentru educatia, cercetarea si dezvoltarea, de numai 0,4 la suta din PIB, la nivelul anului 2003, în comparatie cu Finlanda, care a înregistrat o asemenea cheltuiala de 3,51 la suta din PIB.

Totodata, procentul de populatie între 20 si 24 de ani care are studii medii era de 74,8 la suta, în 2004, în România, aceasta valoare fiind foarte apropiata de nivelul european de 76 la suta. Cu toate acestea, "nu este neaparat necesar sa ai o pondere mare a populatiei cu studii superioare pentru ca sa exporti produse hi-tech", a aratat Lazea referindu-se la Malta, care are un nivel al populatiei cu studii medii, între 20 si 24 de ani de 47,9 la suta. Cât priveste cantitatea de inteligenta încorporata de exporturile României, ne clasam în grupa a treia de tari, ceea ce înseamna ca 70 la suta din forta de munca este reprezentata de muncitori. Din acest punct de vedere mai urmeaza numai Turcia si Letonia, potrivit unui studiu Eurostat, prezentat de Lazea. Acelasi studiu releva ca numai 1,6 la suta din populatia între 25 si 64 de ani beneficiaza de formare continua, în timp ce media europeana este de 9,9 la suta. "Se observa aici ca patronii români nu îsi fac decât planuri pe termen scurt si este valabil si pentru angajatorii straini din România", a explicat economistul sef al BNR. Cât priveste productivitatea fortei de munca, media României este de 38,8 la suta, în comparatie cu UE. Cât priveste infrastructura, România este pe ultimul loc în Europa din punct de vedere al accesului la canalizare, cu numai 53 la suta, dupa Albania si Turcia, cu 91, respectiv cu 90 la suta. Aceeasi situatie este valabila si pentru drumuri: 40 la suta dintre acestea sunt impracticabile pe timp de iarna, a explicat Lazea.

Ca solutie, economistul sef al BNR a propus reorientarea agricultorilor catre programe de finantare ale Guvernului în vederea infrastructurii. Referitor la politicile monetare si fiscale fata de Criteriile de la Maastricht, România sta prost în cee ce priveste inflatia si nivelul dobânzilor, în timp ce, referitor la deficitul bugetar si datoria publica totala, sta bine, considera Lazea. De asemenea, reprezentantul BNR a amintit de sfatul Bancii Central Europene pentru tarile care urmeaza sa introduca moneda euro, de a nu face acest pas înainte de a-si adapta structurile economice, comertul, la nivel vest-european. Referitor la introducerea cotei unice, economistul sef al BNR a aratat ca recenta declaratie a premierului nu este corecta, prentru ca în 2004 impozitarea profitului si venitului aducea la buget 5,7 la suta din PIB, în timp ce, în 2005, aduce 4,6 la suta. "Sunt împotriva cotei unice, cât si a nivelului sau de 16 la suta", a afirmat Lazea. Cota unica reflecta o lipsa de dorinta a celor bogati de a contribui la bunul mers al tarii, iar cu 16 la suta poti sa colectezi doar 4,6 la suta dun PIB, a aratat el. Valentin Lazea s-a mai referit la o serie de domenii care nu sunt taxate, printre care agricultura, mediul, mostenirile, donatiile. "Îmbunatatirea gradului de colectare este o pista falsa de crestere a veniturilor la buget", a mai aratat el, atât timp cât România are printre cele mai mici taxe din Europa. Problemele cele mai mari pentru România ramân infrastructura, politicile monetare si fiscale si forta de munca, a subliniat reprezentantul BNR. Seminarul EU-COFILE este organizat de BNR, împreuna cu ARB si Alpha bank.