avocatnet.ro 
Augustin Zegrean - presedinte
Valer Dorneanu - judecator
Toni Grebla - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Mircea Stefan Minea - judecator
Daniel Marius Morar - judecator Puskás
Valentin Zoltán - judecator
Tudorel Toader - judecator
Bianca Draghici - magistrat-asistent
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, exceptie ridicata de Marosan Andras in Dosarul nr. 4.869/117/2011 al Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 657D/2013.
2. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 13 martie 2014, in prezenta reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu, si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, in conformitate cu dispozitiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amanat pronuntarea la data de 1 aprilie 2014, iar apoi la 8 aprilie 2014.
CURTEA, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
3. Prin Decizia civila nr. 3.681/R/2013 din 25 septembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 4.869/117/2011, Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
4. Exceptia a fost ridicata de Marosan Andras intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cereri formulate in baza Legii nr. 10/2001.
5. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia arata ca dispozitiile Legii nr. 165/2013 nu se pot aplica retroactiv si nu pot fi incidente in cauzele aflate in curs de judecata la data intrarii in vigoare a legii, acestea urmand a fi finalizate conform legii in vigoare la data intentarii actiunii civile, respectiv conform Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
6. Autorul exceptiei sustine ca, potrivit normelor in vigoare la data judecarii cauzei in prima instanta, a obtinut dreptul de proprietate asupra unui imobil in compensare pentru cel preluat in mod abuziv de la antecesoarea sa in perioada regimului comunist. Noul act normativ (Legea nr. 165/2013) «aduce serioase modificari privind intregul proces de restituire», in special cu privire la modalitatea de acordare a masurilor reparatorii, care este restrictionata la compensarea prin puncte.
7. Curtea de Apel Cluj - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este fondata, intrucat prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile art. 33, art. 34 si art. 35 din aceeasi lege, incalca principiul fundamental al neretroactivitatii legii civile. Se sustine ca, prin Legea nr. 165/2013, nu au fost abrogate niciuna din dispozitiile Legii nr. 10/2001 si ca prevederile art. 25 din aceeasi lege raman in continuare aplicabile, textul de lege criticat ignora faptul ca in procedura administrativa subzista obligativitatea unitatii detinatoare de a se pronunta prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, asupra cererii de restituire in natura, in termen de 60 de zile de la inregistrarea notificarii sau, dupa caz, de la data depunerii actelor doveditoare si ca termenele prevazute de art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 sunt termene generale destinate entitatilor investite de lege, in vederea atingerii scopului legii.
8. Se arata ca litigiile aflate pe rolul instantelor de judecata au avut in vedere legea aplicabila la momentul sesizarii initiale, iar faptul ca in cursul judecatii a intrat in vigoare Legea nr. 165/2013, care reglementeaza alte termene si conditii decat cele de la momentul formularii si inregistrarii cererilor de chemare in judecata, ce urmeaza a li se aplica in conditiile art. 4 din aceasta lege, rastoarna principiul fundamental al neretroactivitatii legii civile.
9. De asemenea, Legea nr. 165/2013, prin art. 33-35, interzice accesul liber la justitie, acesta fiind permis doar dupa scurgerea unui termen de 6 luni calculat din momentul expirarii celorlalte termene de 12, 24 si 36 de luni, fara a exista vreo justificare sau o necesitate de natura celor prevazute de art. 53 din Constitutie.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
11. Avocatul Poporului apreciaza ca intemeiata exceptia de neconstitutionalitate, intrucat dispozitiile legale criticate se aplica si cauzelor aflate pe rolul instantelor de judecata la data intrarii in vigoare a legii. Acestea au caracter retroactiv deoarece actioneaza asupra fazei initiale de constituire a situatiei juridice, modificand in mod esential regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare in judecata in termenul legal, cu incalcarea principiului tempus regit actum. In acest sens mentioneaza Decizia Curtii Constitutionale nr. 830/2008. Prin urmare, noua lege nu poate interveni asupra proceselor aflate in curs de judecata pe rolul instantelor, intrucat o astfel de modificare nu face decat sa creeze confuzii in intelegerea si aplicarea corecta a principiului constitutional al neretroactivitatii legilor.
12. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA, examinand actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
13. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
14. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, potrivit dispozitivului actului de sesizare, prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013.
15. Analizand exceptia de neconstitutionalitate asa cum aceasta a fost ridicata de autorul sau, Curtea retine ca incidenta dispozitiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 in cauza dedusa judecatii Curtii de Apel Cluj este, in mod necesar, subsecventa admiterii caracterului novator al reglementarilor consacrate prin legea mentionata cu privire la materia masurilor reparatorii prin echivalent. Asa fiind, instituirea masurii reparatorii in echivalent prin compensarea prin puncte, consacrata de dispozitiile art. 1 alin. (2) din lege, reprezinta o solutie legislativa noua, de imediata aplicare, care a devenit incidenta in cauza aflata pe rolul instantei judecatoresti prin intermediul normei consacrate de art. 4 din lege. Ca atare, din analiza notelor scrise prin care autorul exceptiei de neconstitutionalitate isi motiveaza criticile formulate, coroborate cu temeiurile legale retinute de instanta judecatoreasca in pronuntarea solutiei, prin care s-a stabilit dreptul reclamantului la masura reparatorie a compensarii prin puncte, Curtea constata ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, in forma in vigoare la data de 25 septembrie 2013, data pronuntarii Deciziei civile nr. 3.681/R/2013 a Curtii de Apel Cluj, care constituie actul de sesizare al instantei de contencios constitutional. Prin urmare, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, in redactarea anterioara modificarii acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013, cu urmatorul continut:
- Art. 4: „Dispozitiile prezentei legi se aplica [...], cauzelor in materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instantelor [...] la data intrarii in vigoare a prezentei legi.”;
- Art. 1 alin. (2): „In situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai este posibila, singura masura reparatorie in echivalent care se acorda este compensarea prin puncte, prevazuta in cap. III.”
16. Curtea retine indeplinirea conditiilor de admisibilitate prevazute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, avand in vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanta de contencios constitutional a statuat ca sintagma „in vigoare” din cuprinsul dispozitiilor art. 29 alin. (1) si ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constitutionala in masura in care se interpreteaza in sensul ca sunt supuse controlului de constitutionalitate si legile sau ordonantele ori dispozitiile din legi sau din ordonante ale caror efecte juridice continua sa se produca si dupa iesirea lor din vigoare. Prin urmare, desi dispozitiile de lege supuse examinarii nu se mai incadreaza in fondul activ al legislatiei, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii acestora, avand in vedere ca raportul juridic dintre parti este guvernat de dispozitiile Legii nr. 165/2013 in forma in vigoare la data invocarii exceptiei de neconstitutionalitate, ceea ce califica situatia in care se afla autorul exceptiei ca fiind o facta pendentia.
17. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii, autorul exceptiei invoca prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2) care consacra principiul neretroactivitatii legii.
18. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este intemeiata si urmeaza a fi admisa, pentru urmatoarele considerente:
19. In ceea ce priveste evolutia cadrului legal prin care au fost reglementate modalitatile de acordare a masurilor reparatorii, Curtea retine ca Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, la art. 1 alin. (2) prevede ca „In cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent. Masurile reparatorii prin echivalent vor consta in compensare cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii, cu acordul persoanei indreptatite, sau despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv”. De asemenea, potrivit art. 26 alin. (1) din aceeasi lege, „Daca restituirea in natura nu este posibila, detinatorul imobilului sau, dupa caz, entitatea investita potrivit prezentei legi cu solutionarea notificarii este obligata ca, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata, in termenul prevazut la art. 25 alin. (1), sa acorde persoanei indreptatite in compensare alte bunuri sau servicii ori sa propuna acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, in situatiile in care masura compensarii nu este posibila sau aceasta nu este acceptata de persoana indreptatita.”
20. Curtea observa ca, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, in forma in vigoare in perioada 20 mai - 24 decembrie 2013, „In situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai este posibila, singura masura reparatorie in echivalent care se acorda este compensarea prin puncte, prevazuta in cap. III.”
21. Legea nr. 368/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013, prevede la art. I modificarea alin. (2) al art. 1 in sensul ca, „In situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai este posibila, masurile reparatorii in echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite in echivalent de entitatea investita cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, masurile prevazute de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si masura compensarii prin puncte, prevazuta in cap. III.”
22. Astfel, Curtea constata ca:
a) pana la data de 20 mai 2013 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 165/2013), in cazul in care restituirea in natura nu era posibila, persoana indreptatita beneficia de masuri reparatorii prin echivalent, care constau in compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent si despagubiri acordate in conditiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv;
b) in intervalul 20 mai 2013-24 decembrie 2013 (data intrarii in vigoare a Legii nr. 368/2013), in situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai era posibila, persoana indreptatita beneficia de o singura masura reparatorie in echivalent - compensarea prin puncte;
c) dupa 24 decembrie 2013, in situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv nu mai este posibila, masurile reparatorii in echivalent care se pot acorda sunt compensarea cu bunuri oferite in echivalent si compensarea prin puncte.
23. Referitor la situatia de fapt, Curtea retine ca prin Sentinta civila nr. 667 din 2 octombrie 2012, pronuntata in Dosarul nr. 4.869/117/2011 al Tribunalului Cluj, reclamantul Marosan Andras (autorul exceptiei de neconstitutionalitate) obtine dreptul la masuri reparatorii prin acordarea in compensare a unui bun oferit in echivalent (o suprafata de teren de 716 mp), in temeiul dispozitiilor art. 1 alin. (2) si art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Impotriva hotararii judecatoresti, paratul Primarul Municipiului Cluj-Napoca exercita calea de atac a recursului, iar prin Decizia civila nr. 1 din 9 februarie 2013, Curtea de Apel Cluj admite recursul, caseaza sentinta recurata si fixeaza termen pentru rejudecarea cauzei, apreciind ca se impune efectuarea unei noi expertize tehnice de evaluare imobiliara a terenului preluat de stat si a terenului atribuit in compensare.
Prin Decizia civila nr. 3.681/R/25 septembrie 2013, Curtea de Apel Cluj ia act de intrarea in vigoare a dispozitiilor Legii nr. 165/1013, care la art. 1 alin. (2) prevad ca unica masura reparatorie in echivalent care se acorda persoanelor indreptatite compensarea prin puncte. Asa fiind, instanta stabileste dreptul reclamantului Marosan Andras la masuri compensatorii in conditiile Legii nr. 165/2013 aferente imobilului preluat abuziv care nu mai poate fi restituit in natura.
24. Ulterior invocarii exceptiei de neconstitutionalitate si a solutionarii pe fond a cauzei in care a fost invocata exceptia, legiuitorul a revenit asupra solutiei legislative consacrate initial prin art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, reinstaurand, pe langa compensarea prin puncte, dreptul persoanelor indreptatite la acordarea de masuri reparatorii prin compensarea cu bunuri oferite in echivalent. Interventia legislativa a fost motivata astfel: «Deoarece prin Legea nr. 165/2013 s-a prevazut ca restituirea in natura poate avea loc doar in situatia terenurilor solicitate potrivit legilor fondului funciar, iar in practica se solicita si restituirea in natura, prin compensare, a bunurilor solicitate potrivit Legii nr. 10/2001, se impun modificarea si completarea prevederilor alin. (2) al art. 1 si alin. (1) al art. 42 din Legea nr. 165/2013. Aceste modificari sunt necesare pentru a se evita aparitia unor divergente de interpretare a textelor legale si intarzierea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate. Totodata, aceste modificari vor avea ca finalitate scaderea presiunii asupra bugetului de stat, prin diminuarea sumei despagubirilor acordate in numerar persoanelor indreptatite.»
25. Din analiza expunerii de motive la Legea nr. 368/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, Curtea retine ca, la momentul adoptarii Legii nr. 165/2013 legiuitorul a omis situatia, prevazuta expres de Legea nr. 10/2001, privind masurile reparatorii prin echivalent care aveau ca obiect compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite in echivalent de catre entitatea investita/detinatorul imobilului cu acordul persoanei indreptatite. Remedierea omisiunii legislative a avut ca scop „evitarea aparitiei unor divergente de interpretare a textelor legale”.
26. Or, examinand evolutia cadrului legal in materia procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, Curtea observa ca modificarile legislative care s-au succedat au generat mai mult decat „divergente de interpretare a textelor legale”, ci chiar regimuri juridice diferite aplicabile unor situatii identice. Abrogarea dispozitiilor legale care constituiau temeiul juridic al stabilirii dreptului persoanelor indreptatite la masuri reparatorii prin compensarea bunului preluat abuziv cu alte bunuri oferite in echivalent pentru un interval de 7 luni, perioada in care titularii dreptului au fost obligati sa accepte masura reparatorie a compensarii prin puncte, ca unica posibilitate de valorificare a dreptului lor, urmata de reinstaurarea acestui drept in forma prevazuta de legea anterioara, demonstreaza caracterul arbitrar si imprevizibil al normelor adoptate de legiuitor. Succesiunea in timp a dispozitiilor legale este de natura sa genereze instabilitatea raporturilor juridice reglementate de Legea nr. 165/2013, lipsa de coerenta si de previzibilitate a normelor adoptate in materia masurilor reparatorii prin echivalent afectand in mod grav principiul securitatii raporturilor juridice, expresie a principiilor constitutionale privind statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, consacrate de art. 1 alin. (3) si (5) din Legea fundamentala.
27. In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca trasatura esentiala a statului de drept o constituie suprematia Constitutiei si obligativitatea respectarii legii si ca statul de drept asigura suprematia Constitutiei, corelarea tuturor legilor si tuturor actelor normative cu aceasta (a se vedea in acest sens Decizia nr. 234 din 5 iulie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 558 din 7 septembrie 2001, si Decizia nr. 22 din 27 ianuarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 233 din 17 martie 2004). Totodata, Curtea a retinut ca principiul securitatii raporturilor juridice civile constituie o dimensiune fundamentala a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat in mod expres prin dispozitiile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala (a se vedea, in acest sens, deciziile nr. 570 din 29 mai 2012 si nr. 615 din 12 iunie 2012, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 404 din 18 iunie 2012 si, respectiv, nr. 454 din 6 iulie 2012).
28. Cu privire la acest aspect, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca principiul securitatii raporturilor juridice decurge implicit din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si constituie unul dintre elementele de baza ale statului de drept. In acest sens sunt hotararile din 20 octombrie 2011, 6 decembrie 2007 si 2 noiembrie 2010, pronuntate in cauzele Nejdet Sahin si Perihan Sahin impotriva Turciei, paragraful 56, Beian impotriva Romaniei (nr. 1), paragraful 39, si Stefanica si altii impotriva Romaniei, paragraful 31. De asemenea, prin Hotararea din 9 decembrie 2008, pronuntata in Cauza Viasu impotriva Romaniei, paragraful 64, Curtea europeana de la Strasbourg a statuat ca, in contextul mai multor modificari ale unei norme legale, atat claritatea, cat si previzibilitatea impuse de notiunea de „legalitate” au fost grav afectate.29. De altfel, si jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene a recunoscut in mod implicit necesitatea respectarii asteptarilor legitime ale cetatenilor carora li se adreseaza o reglementare legala, spre exemplu, in Hotararea din 15 iulie 2004, pronuntata in Cauza C-459/02 - Willy Gerekens si Asociatia agricola Procol pentru promovarea comercializarii produselor lactate impotriva Marelui Ducat al Luxemburgului, paragrafele 23 si 24, sau Hotararea din 29 iunie 2010, pronuntata in Cauza C-550/09 - Proces penal impotriva lui E. si F., paragraful 59.
30. Mai mult, modificarile legislative survenite genereaza discriminari sub aspectul tratamentului juridic aplicabil unor persoane aflate in situatii juridice identice. Astfel, simpla imprejurare de fapt - solutionarea cu intarziere a notificarilor de catre entitatile investite de lege sau solutionarea definitiva a cauzelor aflate pe rolul instantelor judecatoresti in intervalul de activitate a dispozitiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, in forma initiala - nu se poate constitui in argument care sa justifice in mod obiectiv si rezonabil aplicarea unui tratament juridic diferit persoanelor indreptatite la masura reparatorie prin compensarea cu un alt bun oferit in echivalent, generand incalcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie.31. Pe de alta parte, Curtea nu retine critica referitoare la incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile, intrucat norma a produs efecte juridice exclusiv in domeniul sau temporal de actiune (20 mai 2013-24 decembrie 2013), fara a opera modificari cu privire la raporturi juridice consumate/intrate sub autoritatea de lucru judecat anterior intrarii sale in vigoare.
32. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Marosan Andras in Dosarul nr. 4.869/117/2011 al Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila si constata ca dispozitiile art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 pr ivind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada reg imului comunist in Romania, in redactarea anterioara modificarii acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 165/2013 sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie. Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Curtii de Apel Cluj - Sectia I civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 8 aprilie 2014.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent, Bianca Draghici
tcnz
Comentarii articol (0)