avocatnet.ro 
Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 ar putea fi modificata printr-un proiect de lege, lansat recent in dezbatere publica de Ministerul Justitiei. Documentul imbunatateste procedurile de dizolvare, lichidare si radiere, inclusiv prin corelarea cu dispozitiile Noului Cod al insolventei, facilitandu-se solutionarea cu celeritate a cererilor care privesc aceste proceduri, se mentioneaza in expunerea de motive a proiectului.
Astfel, proiectul de act normativ introduce noi situatii in care firmele pot fi dizolvate si detaliaza mai clar situatiile existente in legislatia in vigoare.
In plus, documentul citat stabileste ca prelungirea perioadei de lichidarea a unei firme ar putea fi realizata de catre o noua institutie si nu de catre tribunal, asa cum se intampla in prezent, care de asemenea, se va ocupa si de numirea lichidatorului societatii.
Firmele care nu depun situatiile financiare anuale ar putea fi dizolvate
Proiectul de lege propus de Ministerul Justitiei reglementeaza mai clar situatiile in care poate fi pronuntata dizolvarea unei societati si introduce unele noi.
Mai exact, daca o firma nu isi depune situatiile financiare anuale la Ministerul Finantelor - ANAF, in termenul prevazut de lege, atunci tribunalul ar putea pronunta dizolvarea acesteia, la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Registrului Comertului.
Acest lucru nu este cuprins in prevederile aflate in vigoare.
Important! Anul acesta, firmele au avut termen pana pe 30 mai pentru a depune situatiile financiare anuale pentru 2013. Amenzile pentru nedepunerea bilanturilor ajung chiar si pana la 4500 de lei. Mai multe informatii despre acest subiect puteti citi AICI.
De asemenea, dispozitiile aflate in dezbatere publica stabilesc ca dizolvarea unei societati ar putea fi pronuntata si in cazul in care actionarii/asociatii/membrii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta.
In prezent, legislatia in vigoare prevede ca firma poate fi dizolvata doar in situatia in care asociatii au disparut, nu si actionarii sau membrii.
Totodata, in proiectul de act normativ se mentioneaza detaliat ca societatea ar putea fi dizolvata si atunci cand nu mai sunt indeplinite conditiile referitoare la sediul social, inclusiv urmare a expirarii duratei actului care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social ori a transferului dreptului de folosinta sau proprietate asupra spatiului cu destinatie de sediu social.
In acelasi timp, daca activitatea societatii a incetat sau nu a fost reluata dupa perioada de inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului, perioada care nu poate depasi 3 ani de la data inscrierii in registrul comertului, atunci ar putea fi pronuntata dizolvarea firmei, se arata in proiectul de act normativ.
In plus, dispozitiile aflate in dezbatere publica introduc o noua prevedere, potrivit careia lista societatilor pentru care Oficiul National al Registrului Comertului urmeaza sa formuleze actiuni de dizolvare ar putea fi afisata pe pagina sa de internet si pe portalul de servicii online cu cel putin 15 zile calendaristice inainte.
Mai mult decat atat, conform proiectului de lege, hotararea tribunalului privind pronuntarea dizolvarii ar putea fi comunicata societatii, nu doar publicata in Monitorul Oficial, asa cum se intampla in prezent.
ONRC ar putea numi lichidatorul societatii
Proiectul de lege propus de Ministerul Justitiei stabileste o noua autoritate care poate numi lichidatorul unei societati si de asemenea, prevede si o remuneratie fixa pentru lichidator.
Mai exact, dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra in lichidare. La cererea oricarei persoane interesate, inclusiv a MFP - ANAF, Registrul Comertului urmeaza sa numeasca un lichidator inscris in Tabloul Practicienilor in Insolventa, se arata in proiectul de act normativ.
In prezent acest lucru este realizat de catre judecatorul delegat in cazul in care dupa trei luni de la data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva nu se procedeaza la numirea lichidatorului.
Noua masura are scopul de a reduce/simplifica formalitatile de lichidare, dar si pentru a degreva instantele judecatoresti, se precizeaza in expunerea de motive a proiectului.
Mai mult decat atat atat, lichidatorul va primi o remuneratie in cuantum fix de 1.000 de lei, decontul final al cheltuielilor efectuate de acesta in legatura cu lichidarea societatii urmand a se face, pentru situatia in care nu exista bunuri in averea societatii dizolvate, de catre Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania, la solicitarea lichidatorului, se mentioneaza in documentul citat.
Acest lucru nu este prevazut in Legea nr. 31/1990, care stabileste doar ca remunerarea lichidatorului se face din averea societatii dizolvate sau, in lipsa, din fondul de lichidare.
La fel ca in cazul operatiunii de dizolvare, amintit mai sus, ONRC ar putea publica pe site-ul sau si pe portalul de servicii online lista societatilor pentru care urmeaza sa formuleze actiuni de radiere, se arata in documentul citat. Afisarea va trebui realizata cu cel putin 15 zile calendaristice inainte.
De asemenea, proiectul de lege introduce o noua prevedere referitoare la radierea societatii. Mai exact, orice persoana interesata poate face numai apel impotriva hotararii de radiere, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii, iar in acest sens apelantul va depune o copie a apelului la ONRC, pentru mentionare in registrul comertului.
O alta noutate cuprinsa in reglementarile propuse de Ministerul Justitiei se refera la faptul ca bunurile ramase din patrimoniul persoanei juridice radiate din registrul comertului ar putea reveni si actionarilor si membrilor firmei, nu doar asociatilor, asa cum este prevazut in Legea nr. 31/1990.
Lichidarea firmei, prelungita de ONRC si nu de tribunal
Proiectul de lege ar putea modifica si procedura de lichidare a unei societati. Printre principalele noutati se numara faptul ca prelungirea lichidarii ar putea fi realizata de catre Registrul Comertului si nu de catre tribunal, asa cum se intampla in prezent.
Mai exact, dispozitiile aflate in dezbatere publica stabilesc ca lichidarea societatii ar trebui terminata in cel mult un an de la data inregistrarii in Registrul Comertului a mentiunii de dizolvare. Pentru motive temeinice, la cererea lichidatorului, Registrului Comertului ar putea prelungi acest termen cu inca un an, dar nu mai mult de doua ori.
Spre deosebire, Legea nr. 31/1990 stabileste ca pentru motive temeinice, tribunalul este cel care prelungeste termenul de lichidare cu perioade de cate 6 luni, dar nu cu mai mult de 24 de luni cumulat.
De asemenea, proiectul de act normativ ar putea mari termenul in care vor fi numiti lichidatorii, la 60 de zile, de la 30 de zile, cat este in prezent.
O alta prevedere a documentului citat stabileste ca s-ar putea reduce amenda pe care lichidatorul trebuie sa o plateasca daca intarzie sa depuna la Registrul Comertului cererea de radiere a societatii. Concret, aceasta ar putea fi diminuata la 20 de lei pe fiecare zi de intarziere, de la 200 de lei, cat este in prezent.
In plus, potrivit proiectului de lege, ONRC ar putea publica cu cel putin 15 zile calendaristice inainte pe site-ul sau si pe portalul de servicii online lista societatilor pentru care urmeaza sa formuleze actiuni de radiere.
Totodata, orice persoana interesata poate face apel impotriva hotararii de radiere, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii, prin depunerea unei copii a apelului la Registrul Comertului, se arata in dispozitiile aflate in dezbatere publica.
In plus, bunurile ramase din patrimoniul societatii radiate din registrul comertului ar putea reveni nu doar actionarilor, ci si asociatilor si membrilor firmei.
Anumiti creditori ar putea vinde partile sociale ale firmei
Legea nr. 31/1990 stabileste ca pe durata societatii, creditorii asociatului pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul contabil, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar cuveni prin lichidare. Creditorii asociatului pot totusi popri, in timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor prin lichidare sau pot sechestra si vinde actiunile debitorului lor.
Potrivit proiectului de act normativ, creditorii asociatului societatii comerciale ar putea vinde nu doar actiunile debitorului, asa cum se intampla in prezent, ci si partile sociale.
De asemenea, creditorii ipotecari ar putea executa ipoteca legal constituita asupra actiunilor sau partilor sociale potrivit prevederilor Codului civil, se mentioneaza in documentul citat. Acest lucru nu este prevazut in actuala legislatie.
Aceste prevederi ar urma sa fie introduse in Legea nr. 31/1990 pentru a corela prevederile ei cu cele ale noului Cod civil si noului Cod de procedura civila in materia ipotecii asupra partilor sociale, se arata in expunerea de motive a proiectului de act normativ.
Atentie! Prevederile cuprinse in acest material nu se aplica momentan, ci se afla in stadiul de proiect, pe care il puteti consulta AICI.
aiam