Potrivit modificarilor aduse Codului Fiscal in noiembrie anul trecut prin OUG nr. 102/2013, firmele care vor sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor de 3% trebuie sa indeplineasca o noua conditie obligatorie, valabila din 1 ianuarie 2014.
Mai exact, acestea trebuie sa obtina venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de 80% din veniturile totale.
Cu alte cuvinte, firmele care obtin venituri din consultanta si management pot plati impozit pe veniturile microintreprinderilor, desi vechea legislatie nu permitea acest lucru, cu conditia ca veniturile respective sa nu depaseasca 20% din veniturile totale.
Avand in vedere aceste aspecte, a fost deschis recent in forumul AvocatNet.ro un subiect pe aceasta tema. Mai exact, o firma infiintata in 2013 ca microintreprindere are in 2014 un contract de Project Management pe partea de implementare a sistemelor informatice, iar veniturile obtinute din acest contract reprezinta 90% din veniturile pe 2014.
Tinand cont de veniturile obtinute din contractul de management, firma trece de la plata impozitului de 3% pe veniturile microintreprinderilor la plata impozitului de 16% pe profit?
Ioan Butariu, contabil si consultant in cadrul forumului AvocatNet.ro, a precizat ca in cazul in care din contractul de Project Management firma va obtinute venituri din consultanta in procent de 90% din veniturile anuale, atunci trebuie retinute cateva aspecte din legislatia fiscala.
Astfel, in Codul fiscal se precizeaza ca daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plati impozit pe profit.
Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintre limitele mentionate anterior, luand in considerare veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv, se arata in legislatia in vigoare.
Contribuabilul care realizeaza venituri mai mari de 65.000 de euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, va comunica, in termen de 30 de zile de la data de la care nu mai sunt indeplinite oricare dintre cele doua conditii, organului fiscal iesirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor prin depunerea unei declaratii de mentiuni, se precizeaza in Normele de aplicare a Codul Fiscal.
"Deci trebuie depusa declaratia 010 in termen de 30 de zile de la data de la care nu mai sunt indeplinite oricare dintre cele doua conditii", a precizat Ioan Butariu.
Atentie! Pentru determinarea echivalentului in euro a plafonului de 65.000 euro prevazut pentru microintreprinderi se va folosi cursul de schimb de la inchiderea exercitiului financiar precedent, respectiv cel stabilit de BNR pentru 31 decembrie 2013, de 4,4847 lei/euro.
Puteti citi AICI despre baza de impozitare care cuprinde veniturile asupra carora se aplica cota de 3%.
Ce activitati de consultanta si management poate desfasura o microintreprindere si cum pot fi justificate acestea?
AvocatNet.ro a mai scris despre subiectul privind veniturile din consultanta si management obtinute de microintreprinderi si cu alte ocazii. Potrivit consultantilor contactati de noi, calificarea activitatilor de consultanta si management ridica unele probleme, in conditiile in care Codul fiscal nu ofera exemple concrete in acest sens. Totusi, exista argumente cu care firmele pot sa justifice veniturile obtinute din astfel de activitati.
Emilia Moise, tax adviser, senior manager Grant Thornton, ne-a precizat, intr-un articol publicat la inceputul acestui an, ca modificarile aduse Codului fiscal in 2013 nu au introdus si clarificari in ceea ce priveste activitatile de consultanta si management si nici exemple concrete.
“In ceea ce priveste codurile CAEN, este de mentionat faptul ca, in general, descrierea fiecarui cod cuprinde si liste de activitati care sunt si care nu sunt cuprinse in respectiva sub-diviziune. Cu toate acestea, clasificarea unei activitati/operatiuni sub un anumit cod CAEN poate ridica probleme, deoarece este necesara analiza tuturor aspectelor relevante pentru respectiva activitatea/operatiune”, a subliniat atunci specialistul.
In conditiile in care activitatile/operatiunile desfasurate de o societate trebuie sa se regaseasca in codurile CAEN ale acesteia (fie in codul CAEN principal, fie in codurile CAEN secundare), codurile CAEN trebuie alese astfel incat sa reflecte activitatile/operatunile desfasurate de societate, a punctat la acea data Emilia Moise.
La randul sau, Mitel Spataru, Tax Manager, Finexpert, a declarat, in cadrul unui eveniment organizat de firma de consulta Finexpert, ca activitatile de management si consultanta se regasesc in codurile CAEN, acolo sunt specificate si pot lua diverse forme.
Totusi, chiar daca definirea exacta a acestor activitati se situeaza la limita interpretarii, atunci cand vine vorba justificarea lor, lucrurile sunt mai clare.
Mai exact, la o inspectie fiscala, contribuabilul poate dovedi in fata Fiscului ca activitatile pe care le desfasoara fac parte din categoria celor de management si consultanta, folosind contractele pe care le incheie, a subliniat specialistul Finexpert.
"In cadrul unei inspectii fiscale, va prevala contractul, substanta economica si nu obiectul de activitate. Este important contractul in care sunt specificate activitatile desfasurate, ceea ce livreaza microintreprinderea, ceea ce solicita clientul si ceea ce rezulta din livrabil", a declarat Mitel Spataru.
De asemenea, si Emilia Moise sustine ca in cazul unui control al Fiscul, pentru a sustine incadrarea unei societati in categoria microintreprinderilor sunt avute in vedere atat considerentele de forma, dar mai ales elementele de substanta.
"Cu alte cuvinte, pe de o parte este analizata conformitatea conditiilor contractuale cu activitatile/operatiunile efectiv desfasurate, iar pe de alta parte este evaluata natura acestor activitati, din perspectiva substantei economice”, a continuat aceeasi sursa.