UPDATE: Ordonanța din 2014 referitoare la migrația aleșilor locali, respinsă oficial

Legea nr. 51/2017 privind respingerea OUG nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală a fost adoptat în martie 2017 de Senat, după ce trecuse de Camera Deputaților încă din februarie 2015. Astfel, documentul a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 248 din 11 aprilie 2017 și va intra în vigoare pe 14 aprilie 2017.

Conform actului, aleșii locali care au ales să migreze în 2014 la alte partide politice își păstrează mandatele, deoarece efectele juridice, politice sau de altă natură produse ca urmare a exprimării opțiunii de către aceste persoane sunt păstrate în integralitate. Reglementarea oricum nu mai are niciun efect, deoarece între timp în 2016 au avut loc alte alegeri locale.

Potrivit OUG nr. 55/2014, primarii, președinții consiliilor județene și consilierii locali și județeni își puteau exprima opțiunea politică o singură dată, până la 16 octombrie 2014.

"Pentru anul 2014 (…) în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, primarii și președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni, precum și candidații care au fost declarați supleanți își pot exprima în scris și o singură dată opțiunea cu privire la partidul politic, organizația minorității naționale din care doresc să facă parte sau să devină independenți, fără ca aleșii locali respectivi să își piardă calitatea dobândită în urma alegerilor", se menționează în actul normativ.

Aceasta în condițiile în care Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali prevedea clar că aceste funcții se pierd în situațiile de acest tip: "calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept (...) la pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales".

OUG nr. 55/2014 a apărut în contextul în care, în cursul anului 2014, alianța politică dintre Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal a fost ruptă. Alianța era cunoscută sub numele de „Uniunea Social-Liberală” și îi avea ca președinți pe Victor Ponta și Crin Antonescu.

CCR: Guvernul a încălcat Constituția

CCR a admis în decembrie 2014 o obiecție de neconstituționalitate și a constatat ca Legea de aprobare a OUG nr. 55/2014 nu respecta dispozițiile Constituției, deoarece Guvernul a încălcat normele de tehnică legislativă. Astfel, parlamentarii au fost informați că trebuie, de fapt, să respingă ordonanța de urgență, nu să o aprobe.

Curtea a considerat la acel moment că ruperea alianțelor politice nu poate fi considerată o situație extraordinară care să necesite adoptarea unor reglementări pe calea ordonanței de urgență, acest aspect făcând parte din exercițiul democratic firesc.

"Curtea constată că întreaga expunere de motive a ordonanței de urgență analizate se axează asupra existenței unor «rupturi politice» apărute pe parcursul mandatului autorităților locale și necesitatea remedierii efectelor negative ale acestora. Cu alte cuvinte, se pune problema necesității emiterii unei ordonanțe de urgență care să creeze cadrul necesar coagulării unor majorități politice în cadrul autorităților administrației publice locale, altele decât cele rezultate din alegeri. Or, un astfel de motiv, indiferent cum este exprimat, nu se poate constitui într-o situație extraordinară care să necesite adoptarea unei ordonanțe de urgență. Constituirea sau ruperea alianțelor politice intră în exercițiul democratic firesc, iar ele nu pot justifica în sine măsuri care, în mod direct și brutal, schimbă configurația politică a autorităților administrației publice locale și alterează voința corpului electoral", susțineau judecătorii în Decizia nr. 761/2014.

În același timp, nu poate fi considerată o situație extraordinară nici necesitatea de a crea un avantaj politic pentru a se adopta anumite decizii la nivelul autorităților locale, indiferent care este partidul politic care beneficiază de acesta.

"Faptul că o alianță politică ce s-a prezentat în alegeri cu liste comune încetează să mai existe nu înseamnă că aleșii locali care au candidat pe listele acesteia sau supleanții își pierd apartenența politică, ei rămânând membri ai partidelor politice componente ale alianței (...). De aceea transpare cu evidență faptul că scopul real al ordonanței de urgență este acela de a orienta aleșii locali într-o anumită direcție politică și de a permite constituirea, în acest mod, a unei noi majorități politice, aspecte care, desigur, nu se pot constitui într-o situație extraordinară", se mai arăta în decizia Curții.

Deoarece alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, subliniau judecătorii, înseamnă că acesta nu mai respectă condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare pentru a îndeplini programul politic pentru care alegatorii l-au votat, menținerea acestuia în funcție devenind nejustificată. Astfel, CCR a constatat ca Executivul, prin adoptarea OUG nr. 55/2014, a încălcat normele de tehnică legislativă și, implicit, Constituția României. În concluzie, Curtea a stabilit că Parlamentul trebuie să respingă prin lege OUG nr. 55/2014, nu să o aprobe.

Conform normelor, pentru a produce efecte în continuare, ordonanțele de urgență trebuie aprobate prin lege de Parlament. În caz contrar, dacă se dorește stoparea efectelor unui astfel de act normativ, este nevoie de o lege de respingere.