Chronax Accounting: Guvernantii au luat primele masuri viabile de redresare economica

Ritmul de crestere economica al Romaniei din semestrul I 2014, de 2,6%, face din tara noastra una din tarile cu cele mai importante cresteri din Uniunea Europeana, in pofida unei scaderi de 1% in trimestrul al doilea. Rezultatele ne arata ca pentru prima data in ultimii 20 de ani, liderii politici au fost preocupati de gasirea unor solutii viabile de redresare economica, manifestata in masurile luate in intervalul cuprins intre septembrie 2012 – august 2014:

Sprijinirea dezvoltarii  investitiilor pentru intreprinderile mici si mijlocii prin ajutorul de minimis este una dintre masurile care, pe termen lung, va contribui la cresterea economiei, in contextul inchiderii a tot mai multe firme. Ajutorul de stat de pana la 100.000 de euro, care acopera 90% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile pentru finantare, stimuleaza  investitiile catre IMM-uri, motorul economiei romanesti. O masura in plus care vine in sprijinirea antreprenorilor este acordarea, incepand cu luna iulie a acestui an, de subventii la angajarea tinerilor, pentru o perioada de 6-12 luni, in urma atragerii unor finantari europene in valoare de 40 de milioane de euro.

Un alt stimulent pentru companiile din Romania este adus de “TVA la incasare”, un sistem din ce in ce mai popular in Europa si care propune ca plata TVA sa fie facuta dupa ce facturile emise sunt incasate. Pana la impunerea acestei masuri, daca facturile emise nu erau incasate, comerciantul nu putea sa achite TVA si era obligat sa imprumute, imposibilitatea de plata a datoriilor catre stat fiind insotita de probleme legate de plata furnizorilor. Printre beneficiile aduse de  aceasta masura, se numara si faptul ca statul va incasa TVA-ul mai repede. Un nou imbold pentru mediului privat vine prin masura de scutire a impozitului pe profitul investit, intrata in vigoare la data de 1 iulie 2014. Aceasta are ca tinta dezvoltarea unor sectoare tehnologice de varf, motivandu-i pe contribuabili sa investeasca in tehnologii noi. Tot de  la 1 iulie, a fost lansata a doua etapa a cresterii salariului minim pe economie din ultimele sase luni, de la 800, cat a fost in 2013, la 900 de lei.

Pe langa masurile de sustinere a companiilor de pe piata romaneasca, liderii politici au facut si cativa pasi in directia scaderii economiei negre. Reducerea TVA la paine a adus dupa sase luni o crestere de 25% a productiei fiscalizate de faina si de 20% la productia de paine, ca urmare a scoaterii la suprafata a unor parti din economia subterana. Tot in directia reducerii economiei nefiscalizate a venit si infiintarea Directiei Generale Antifrauda. Daca pana acum evazionistii erau tolerati si chiar sprijiniti tacit de lipsa de reactie a organelor competente, prin aceasta institutie legile si procedurile juridice incep sa fie aplicate.

Masurile luate de guvernanti au influentat in mod pozitiv colectarea de venituri la bugetul de stat. Astfel, Romania continua sa aiba una dintre cele mai solide cresteri din Uniunea Europeana, iar faptul ca o serie de masuri prevazute in pachetul mai amplu al  masuri de stimulare a economiei urmeaza inca sa fie implementate ne indeamna sa fim optimisti. Apropierea de normalitatea celorlalte tari europene s-ar putea face si prin reducerea CAS cu 5%, masura ce urmeaza a fi supusa aprobarii in Camera Deputatilor si care ar trebui sa intre in vigoare in octombrie. Daca CAS s-ar reduce cu cinci puncte procentuale, angajatorii din Romania s-ar bucura de a doua cea mai scazuta povara fiscala din regiune in ce priveste contributiile la stat, modificare ce va echilibra nivelul contributiilor sociale ale Romaniei cu cel al celorlalte tari din regiune.

Sprijinul liderilor politici pentru intreprinderile mici si mijlocii continua cu intentiile lor de a introduce, incepand cu anul viitor, impozitul progresiv cu cote de 8%, 12% si 16%. Guvernul doreste sa sprijine astfel intreprinderile mici si mijlocii in ocuparea unui loc cat mai bun in piata, cu riscul de a da peste cap planurile pe termen mediu ale unor investitori importanti. Este o masura de compromis a guvernului Ponta, care va impulsiona astfel IMM-urile. De asemenea, se va contura astfel un mediu concurential propice dezvoltarii economice pe termen lung. Pentru ca masura sa aiba succes, trebuie ca de aceasta data sa fie luate in calcul particularitatile fiecarei ramuri economice in parte, dar si modul concret prin care se va aplica aceasta masura de catre organele menite sa supravegheze implementarea noului sistem.

Resorturile care stau la baza acestor programe sau strategii de guvernare pot fi analizate si discutate la nesfarsit de analistii politici, sociologi si alti formatori de opinie, dar nu este de negat faptul ca un factor important in acest trend l-a reprezentat educatia moderna si cantitativ mai densa a actualilor guvernanti. Ei inteleg astfel ca este mai rentabil sa conduca o tara stabila din punct de vedere economic si financiar, decat una care se zbate de aproape opt ani intr-un joc al mortii pe marginea prapastiei care se numeste “faliment”. Ramane de vazut daca maturitatea liderilor politici se va manifesta si in strategia de cheltuire a veniturilor castigate la bugetul de stat prin aceste masuri.