Reducerea CAS intra in linie dreapta. Care va fi impactul masurii?

Plenul Camerei Deputatilor a aprobat ieri prin vot final proiectul de lege privind reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajatori, care modifica Codul fiscal. Initiativa legislativa a primit 307 voturi "pentru", 7 "impotriva" si 5 abtineri, se precizeaza intr-un comunicat al deputatilor, remis ieri redactiei.

Este pentru a doua oara cand deputatii voteaza proiectul de act normativ. Mai exact, documentul a fost aprobat initial pe 2 iulie 2014 si trimis spre promulgare presedintelui Traian Basescu. La acea data, insa, presedintele a retrimis documentul in Parlament spre reexaminare (pentru ca estimarea de compensare a impactului negativ provenit din aplicarea masurii era foarte vag exprimata si nu erau prezentate surse certe de venituri sau cheltuieli necesare compensarii), asa incat cele doua camere ale legislativului au reluat procedura de aprobare.

Mai departe, atat Senatul, cat si Camera Deputatilor au respins cererea presedintelui si au adoptat initiativa legislativa.

Conform Constitutiei, presedintele NU mai are dreptul sa solicite reexaminarea proiectului de lege si trebuie sa il promulge in cel mult 10 zile de la primirea documentului adoptat de deputati.

Avand in vedere acest lucru, proiectul de act normativ privind reducerea CAS urmeaza sa fie trimis spre promulgare presedintelui, dupa care va fi publicat in Monitorul Oficial si va intra in vigoare la trei zile de la data publicarii sau la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

Potrivit Cartei Albastre a Democratiei, exista doua posibilitati de a intoarce din drum o initiativa legislativa:

• prin verificarea constitutionalitatii de catre Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR);
• prin solicitarea reexaminarii acesteia de catre presedinte.

In primul caz, inainte de a fi trimisa spre promulgare, legea ramane cinci zile la Secretariatele celor doua Camere, timp in care presedintele tarii, unul din presedintii celor doua Camere, Guvernul, Inalta Curte de Casatie si Justitie sau minimum 25 de senatori sau 50 de deputati pot cere Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra ei cu privire la constitutionalitatea unor articole din initiativa legislativa sau a textului in ansamblu, se mentioneaza in documentul citat. Curtea Constitutionala are dreptul de a se sesiza si din oficiu asupra constitutionalitatii legilor si se pronunta enuntand o decizie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.

In cea de-a doua situatie, daca presedintele decide sa ceara reexaminarea proiectului de lege, el trebuie sa foloseasca acest drept al sau in maximum 20 de zile de la primirea spre promulgare. Dupa reexaminarea cererii, daca documentul este aprobat din nou de Parlament, lucru care s-a si intamplat in cazul de fata, noua trimitere spre promulgare il obliga pe presedinte sa procedeze la aceasta in maximum 10 zile de la primire, se arata in Carta Albastra a Democratiei.

Care vor fi noile cote ale CAS?

In prezent, Codul fiscal prevede ca pentru sistemul public de pensii cotele contributiilor de asigurari sociale (CAS) sunt:

• 31,3% pentru conditii normale de munca, din care, 10,5% pentru contributia individuala si 20,8% pentru contributia datorata de angajator;
• 36,3% pentru conditii deosebite de munca, din care, 10,5% pentru contributia individuala si 25,8% pentru contributia datorata de angajator;
• 41,3% pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 30,8% pentru contributia datorata de angajator.

Aceste valori urmeaza sa fie modificate prin proiectul de lege aprobat ieri de deputati. Astfel, potrivit acestor reglementari, cotele CAS se vor reduce fata de actualele valori cu cinci puncte procentuale la angajator, dupa cum urmeaza:

• 26,3% pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 15,8% pentru contributia datorata de angajator;
• 31,3% pentru conditii deosebite de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 20,8% pentru contributia datorata de angajator;
• 36,3% pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 25,8% pentru contributia datorata de angajator.

In proiectul de act normativ, in forma disponibila pe site-ul Camerei Deputatilor (n.r. varianta pentru promulgare NU este inca publica), se precizeaza ca noile cote urmeaza sa se aplice incepand cu veniturile aferente lunii urmatoare intrarii in vigoare, acesta fiind un amendament aprobat de Comisia pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor. In forma initiala, documentul prevedea ca urma sa se aplice incepand cu veniturile aferente lunii octombrie.

Modificarea a intervenit ca urmare a transmiterii spre reexaminare a documentului, ceea ce a impus decalarea termenului, au motivat deputatii.

Cu cat se vor reduce cheltuielile salariale ale firmelor?

Scaderea cotelor contributiilor de asigurari sociale cu cinci puncte procentuale va inseamna pentru angajatori diminuarea cheltuielilor cu salariile angajatilor. Potrivit calculelor AvocatNet.ro, angajatorii ar putea economisi minimum 40 de lei. 

Concret, in conditii normale de munca, pentru un salariu minim brut de 900 de lei (valabil din 1 iulie) acordat unui angajat, firmele ar putea plati la sistemul public de pensii o contributie de 142 lei, fata de 182 de lei, cat achita in prezent. In acest caz, angajatorii isi vor reduce cheltuielile pentru un singur angajat, platit cu minimul pe economie, cu 40 de lei.

De asemenea, pentru un salariu brut de 1.500 de lei, angajatorii ar putea plati 237 de lei, adica cu 75 de lei mai putin comparativ cu suma achitata in prezent.

Mai mult, daca vorbim despre un salariu brut de 3.000 de lei, firmele vor economisi 150 de lei. Mai exact, pentru un astfel de salariu vor plati un CAS de 474 de lei, fata de 624 de lei, in prezent.

Desi reducerea CAS va insemna scaderea costurilor cu salariile, acest efect va fi vizibil la multinationale si nu la firmele mici, sunt de parere specialistii.

Conform lui Dan Barascu, Tax Partner, BDO Romania, in termeni financiari, reducerea CAS va duce la o economie de taxe pentru angajatori.

"Efectele depind in mare masura de natura companiei respective, daca e vorba de o multinationala condusa dupa principii bugetare, va exista mai mult loc pentru suplimentarea costului salarial, deci fie pentru marirea salariilor (multe companii isi evalueaza personalul toamna), fie pentru angajarea de personal. Daca este vorba despre o companie mica, condusa de antreprenori romani fara principii financiare bine conturate, efectele nu vor fi prea vizibile si nu pentru ca in termeni financiari nu ar insemna ceva, ci pentru ca firmele mici sunt preocupate mai mult sa supravietuiasca globalizarii si sa mentina afacerile la un nivel acceptabil, decat sa faca cine stie ce planuri pe termen lung", ne-a explicat recent consultantul.

De asemenea, René Schöb, Tax Partner, Head of Tax Advisory Mazars Romania, a precizat, intr-un articol publicat recent de AvocatNet.ro, ca efectul direct al reducerii CAS pentru companii este scaderea costurilor cu forta de munca, insa in ceeea ce priveste intreprinderile mici si mijlocii, aceasta masura vine, in special, in ajutorul firmelor care au o pondere semnificativa a costurilor cu forta de munca in totalul costurilor.

Cresterea altor taxe, posibil efect al reducerii CAS

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale este o masura benefica pentru firme, sunt de parere specialistii contactati de AvocatNet.ro, insa acestia atrag atentia asupra efectelor negative pe care le-ar putea avea implementarea noilor dispozitii. Mai exact, exista riscul cresterii altor taxe si impozite, pentru a mentine echilibrul bugetar, sustin acestia.

"Masura este de bun augur pentru ca este una dintre putinele care duc la reducerea taxarii muncii si asa sufocanta. Cu toate acestea, in Romania orice masura pozitiva este de regula una de tip surogat, rezultat direct al unei demagogii mediatice. Ne paste pericolul ca sursele de acoperire a acestui deficit sa nu fie cele imediate, create de un eventual surplus bugetar pentru anul curent, ci din presiuni puse pe bugetele anilor viitori cand alegerile vor trece. Cel mai probabil atunci vom asista la o crestere a altor impozite ori introducerea unora noi. Sunt convins ca pentru viitoarele majorari de taxe se vor gasi explicatii la fel de demagocice precum cele care au provocat reducerea CAS", a subliniat Dan Barascu, Tax Partner, BDO Romania.

De aceeasi parere este si René Schöb, Tax Partner, Head of Tax Advisory Mazars Romania. In opinia sa, reducerea CAS, ca orice reducere de impozit, este o schimbare buna pentru antreprenori si intreprinderile mici si mijlocii. Totusi, diminuarea unui impozit are un risc asociat, deloc de neglijat, ca alte taxe sa se majoreze din nevoia pastrarii echilibrului bugetar, ceea ce poate duce in final la un efect "zero" al acestei masuri pentru companiile private, a punctat specialistul.

"Cred ca scaderea CAS va fi cu adevarat benefica pentru companii daca nu va atrage astfel de masuri nedorite", a continuat acesta.

In plus, potrivit lui Dan Barascu, principalul dezavantaj al reducerii CAS este reculul din urmatorii ani, daca Guvernul nu dispune de resursele necesare pentru acoperirea diferentei in perioada ce a mai ramas din an.

"Un alt dezavantaj nu vad, poate doar un eventual diferend cu FMI asupra proiectiilor bugetare agreate", ne-a precizat reprezentantul BDO Romania.

La randul sau, René Schöb este de parere ca, in prezent, nu se poate spune neaparat ca masura prezinta dezavantaje, insa se pune intrebarea daca decizia este sustenabila pentru bugetul de stat, acesta adaugand: "Va putea guvernul sa mentina nivelul redus al CAS fara a creste alte taxe, pentru a compensa deficitul creat? Iata un punct care ne da o perspectiva mai buna de evaluare a masurii, inclusiv a riscurilor posibile, mai ales in contextul actualei incetiniri a cresterii economice, in Romania si in alte tari europene foarte importante in relatia cu Romania, cum ar fi Germania".

Potrivit expunerii de motive a proiectul de lege, impactul negativ generat de reducerea CAS va fi compensat pe anul 2014 din veniturile incasate suplimentar din impozitul pe constructiile speciale, fata de sumele estimate initial. Mai precis, platile in contul impozitului pe constructii au fost prognozate la 488 milioane de lei, insa au fost declarate in total 1,44 miliarde de lei si incasate la primul termen de plata, din 25 mai, 710,4 milioane de lei.

De asemenea, pentru 2015 statul are in vedere intensificarea controalelor intreprinse de ANAF, pentru a putea sustine reducerea CAS. Concret, in expunerea de motive se mentioneaza ca volumul incasarilor la bugetul general consolidat va creste ca urmare a unor actiuni intreprinse de Fisc. Printre acestea se numara:

• masuri de prevenire si combatere a muncii nedeclarate si/sau subdeclarate, in scopul sprijinirii concurentei loiale in mediul de afaceri si a protejarii angajatilor prin cresterea nivelului de securitate sociala;
• recuperarea debitelor curente si diminuarea volumului arieratelor, in conformitate cu noua lege a insolventei;
• dezvoltarea analizei de risc generalizata la nivelul intregii activitati de administrare fiscala, in baza informatiilor de natura fiscala despre contribuabili, precum si dezvoltarea aplicatiilor informatice in vederea efectuarii de analize ale rezultatelor actiunilor de inspectie fiscala, in scopul confirmarii criteriilor de risc si a furnizarii de informatii pentru analizele de risc viitoare;
• intensificarea verificarilor la persoanele fizice cu averi mari conform Codului de procedura fiscala si relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori catre contribuabilii ce prezentau riscul de nedepunere a declaratiei de venit din strainatate;
• intarirea controlului vamal.

Mai mult decat atat, premierul Victor Ponta a declarat recent ca exista posibilitatea ca reducerea CAS sa fie sustinuta pe o perioada de aproximativ opt ani, daca se recupereaza arieratele datorate catre bugetul asigurarilor sociale.

Va fi stimulata angajarea cu forme legale?

Proiectul de act normativ va avea ca efect cresterea fondurilor ramase la dispozitia angajatorului, surse care vor putea fi folosite pentru crearea de noi locuri de munca, contribuind astfel la cresterea bazei de calcul a contributiilor sociale, se arata in expunerea de motive a documentului.

De asemenea, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator va stimula mediul de afaceri, va reducere rata efectiva de taxare a muncii, va crea noi locuri de munca si va diminua fenomenul muncii neformalizate, se mentioneaza in acelasi document.

Premisa potrivit careia reducerea CAS va incuraja angajarea cu forme legale este una total eronata, considera Dan Barascu.

"Oricum companiile multinationale ori cele romanesti mai mari, care conteaza in economia romaneasca, angajeaza personal cu forme legale din motive de control intern ori pur si simplu pentru ca nu isi permit stirbirea imaginii pe piata. Micii afaceristi din sectoarele cu risc mare de evaziune fiscala (restaurante, hoteluri, service auto, spalatorii) nu cred ca vor fi stimulati prin aceasta reducere, pentru ca ea este prea mica comparativ cu totalul costul salarial. La aceste companii, vorbim de o stimulare reala atunci cand costul cu munca scade cu peste 25%", ne-a explicat consultantul.

Acesta a reiterat faptul ca masura se va resimti in mare masura in liniile bugetare ale companiilor multinationale, care vor avea mai multi bani alocati categoriei de personal pe care pot sa-i cheltuie in lunile ce au mai ramas din an pe stimularea angajatilor existenti ori pentru noi angajari.

René Schöb considera ca este greu de spus daca reducerea CAS va duce la restrangerea angajarilor fara forme legale, pentru ca CAS nu este singurul element care conteaza in acest caz, ci intregul climat economic.

Atentie! Proiectul de lege privind reducerea CAS nu se aplica momentan, ci urmeaza sa fie trimis spre promulgare presedintelui, dupa care publicat in Monitorul Oficial. Puteti consulta initiativa legislativa AICI.