Impozitul de profit: atractiv pentru investitori, dar dificil de aplicat. De ce imbunatatiri are nevoie sistemul de impozitare?

Cota de impozit pe profit care se aplica profitului impozabil este de 16%, dupa cum se precizeaza in Codul fiscal. Potrivit studiului regional Mazars "Central Eastern European Tax Brochure 2014", publicat recent, Romania este tara cu una dintre cele mai scazute cote de impozit pe profit, atat la nivelul Uniunii Europene, cat si in Europa Centrala si de Est. Concret, Romania se afla sub media regionala a cotei impozitului pe profit, de aproximativ 17%.

Impozitul pe profit, prin cota de 16%, este extrem de atractiv pentru cei care doresc sa investeasca in spatiul european, a declarat pentru AvocatNet.ro George Trantea, avocat in cadrul casei de avocatura Niculeasa.

In opinia sa, impozitul pe profit ramane principala carte de vizita a unui sistem fiscal, in special unul european, iar din fericire, despre Romania nu se poate spune ca are o carte de vizita respingatoare, ci din contra.

Acesta a adaugat ca daca la TVA, statele UE sunt tinute sa se incadreze in prevederile europene, in ceea ce priveste impozitul pe profit, libertatea este mult mai mare si este limitata numai de necesitatile interne.

Deductibilitatea cheltuielilor, principala problema a sistemului de impozitare

Desi Romania are una dintre cele mai reduse cote unice, totusi, sistemul de impozitare, asa cum este reglementat de Codul fiscal in vigoare, contine multe neclaritati care pun firmele in dificultate atunci cand trebuie sa aplice prevederile.

"Principalele probleme pe care le prezinta acest sistem sunt legate de lipsa de corelare a acestor prevederi (n.r. cele privind impozitul pe profit din Codul fiscal) cu cele contabile, de dreptul muncii sau comerciale. De exemplu, desi avem un sistem fiscal care pemite societatilor tip holding sa circule resursele financiare, lipsesc instrumentele de dreptul muncii sau de drept societar care sa ia in calcul facilitarea functionarii acestora", ne-a declarat avocatul George Trantea.

Avand in vedere aceste aspecte, activitatea societatilor platitoare de impozit pe profit este ingreunata de discrepanta dintre reglementarile contabile si cele fiscale, a continuat specialistul.

"Desi principiile fiscale sunt extrem de clare, profitul fiind pur si simplu diferenta dintre venituri si cheltuieli, lipsa corelarii acestui principiu simplu cu reglementarile contabile conduce la existenta unor terminologii duble: pierdere fiscala si pierdere contabila, profit fiscal si profit contabil, amortizare fiscala si amortizare contabila", a subliniat George Trantea.

Existenta acestei duble realitati ingreuneaza, potrivit aceleiasi surse, activitatea societatilor care de multe ori sunt nevoite sa achite impozite pentru sume care, in realitate, reprezinta cheltuieli efectuate in mod evident pentru a obtine venituri.

Din punct de vedere contabil, desi cheltuielile ar trebui sa fie deductibile in momentul in care ele sunt efectuate in scopul realizarii de venituri, lipseste corelarea prevederilor fiscale cu cele contabile si contribuabilii sunt nevoiti sa le considere deductibile abia dupa ce realizeaza efectiv veniturile, ne-a explicat avocatul.

De asemenea, si Silviu Sandache, Senior Tax Manager Deloitte, considera ca prevederile referitoare la deductibilitatea cheltuielilor creeaza probleme firmelor, intrucat acestea sunt interpretabile.

"Principala problema in legatura cu prevederile capitolului <<Impozitul pe profit>> din Codul fiscal este reprezentata in primul rand de caracterul general si ambiguu al regulii generale privind deductibilitatea cheltuielilor. Astfel, lispa de claritate a acestei prevederi lasa loc de interpretari si poate duce la o interpretare abuziva din partea autoritatilor care intreprind controale fiscale", a declarat Silviu Sandache pentru AvocatNet.ro.

In plus, consultantul fiscal considera ca un alt minus al acestui capitol este reprezentat de faptul ca acesta inca nu este suficient de detaliat pentru a asigura o intelegere unitara si o abordare comuna in practica. Spre exemplu, se folosesc anumiti termeni pentru a limita deductibilitatea unor categorii de cheltuieli, fara a defini termenii respectivi, precum protocol, cheltuieli sociale etc.

Activitatea firmelor este ingreunata de caracterul general si ambiguu al prevederilor din acest capitol, precum si de lipsa instructiunilor clare privind aplicarea acestora, a continuat Silviu Sandache.

Un exemplu de astfel de situatie este reprezentat de lipsa unor instructiuni privind modalitatea practica de calcul a limitarii deductibilitatii dobanzilor pentru imprumuturile obtinute in lei de la alte entitati decat institutiile de credit, ne-a precizat Senior Tax Manager-ul Deloitte. Asadar, pentru a evita abordari diferite in practica, astfel de prevederi ar trebui detaliate prin includerea unui exemplu practic de calcul, este de parere sursa citata.

Dubla impozitare, un alt minus al legislatiei in domeniu

Impozitul pe profit nu este conectat la restul ramurilor de drept: dreptul muncii sau dreptul societar, considera avocatul George Trantea.

Astfel, daca o societate mama vrea sa plateasca un salariat al fiicei cu actiuni, Codul Fiscal nu inregistreaza nicio incidenta a acestei situatii asupra impozitului pe profit, desi si mama si fiica au niste cheltuieli sau venituri din aceasta operatiune, ne-a explicat avocatul de la casa de avocatura Niculeasa.

"Desi sistemul impozitului pe profit este gandit a fi unul bazat pe realitatea economica, prevederile acestuia nu tin cont de dificultatile societatilor de a recupera creantele. Nu exista o corelare a cheltuielilor cu situatiile care pot aparea in aplicarea Codului Insolventei", ne-a precizat acesta.

Totusi, pe langa aceste probleme, cea mai importanta prevedere care afecteaza sistemul impozitului pe profit este dubla impozitare a profitului, a punctat avocatul.

"Profitul este impozitat sub forma dividendelor peste tot pe unde este prins. Este impozitat cand este inregistrat la societate - 16%, este impozitat cand pleaca din societate catre actionari - dividende 16%, este impozitat la societatea mama daca aceasta nu are participatii mai mari de 10% sau ele sunt mai mici de un an", ne-a declarat George Trantea.

Printre deficientele sistemului de impozitare enumerate de avocatul citat se numara si situatiile in care se inregistreaza diferente favorabile din reevaluarea imprumuturilor in valuta, iar societatea trebuie sa achite un impozit pentru niste venituri care nu exista decat la un moment dat intr-o inregistrare contabila ce se poate modifica a doua zi.

In plus, exista notiuni care pot fi interpretate diferit. De exemplu, desi stocurile au un regim fiscal special numai in situatia in care sunt constatate lipsa din gestiune sau degradate, din punct de vedere contabil, ele nu sunt inregistrate la cheltuieli decat in momentul la care sunt vandute, a subliniat George Trantea.

Noul Cod fiscal ar trebui sa elimine discrepanta dintre profitul contabil si cel fiscal

Actualul Cod fiscal ar putea fi inlocuit cu un Nou Cod fiscal, aflat in lucru la Ministerul Finantelor. Avand in vedere acest lucru, specialistii sustin ca exista multe aspecte care ar trebui imbunatatie prin noile reglementari.

"Daca s-a decis demararea unor reforme fiscale care sa conduca la cresterea atractivitatii fiscalitatii din Romania pentru investitori, atunci ele trebuie sa inceapa de la impozitul pe profit si de la limitarea dublei sau chiar triplei impuneri a dividendelor. Dupa eliminarea acestei piedici, Noul Cod fiscal ar trebui sa coreleze impozitul pe profit cu obligatiile impuse de reglementarile contabile, cu cele de dreptul muncii si cele comerciale", considera avocatul George Trantea.

Printre altele, Noul Cod fiscal ar trebui, potrivit acestuia, sa elimine discrepanta dintre profitul/pierderile contabile si profitul/pierderea fiscala.

In plus, noile reglementari ar trebui sa coreleze avantajele oferite salariatilor cu prevederile legislatiei muncii (stock options plan al societatii mame, regimul diurnelor si diferenta dintre diurna si spor de mobilitate etc). In acelasi timp, Noul Cod fiscal ar trebui corelat cu Codul Insolventei, luand in calcul toate modalitatile in care o societate poate pierde o creanta, precum si cu dreptul societar, pentru a se putea implementa efectiv activitatea de tip holding, a adaugat sursa citata.

Mai mult decat atat, Noul Cod fiscal ar trebui sa delimiteze mai exact care sunt veniturile pe care le considera impozabile in cadrul unor ONG, pentru a diminua riscul ca o activitate sa fie considerata impozabila dupa mai multi ani de functionare, a atras atentia aceeasi sursa.

Totodata, Noul Cod fiscal ar trebui sa mareasca lista contribuabililor carora li se aplica impozitul sectorial cu SRL-urile care actioneaza in domeniul IT si care au o cifra de afaceri sub un anumit prag, a mai spus George Trantea. Acesta a adaugat ca noile prevederi fiscale ar trebui, de asemenea, sa mentina scutirea de la impozit a impozitului pe profitul reinvestit, mai ales daca este reinvestit in cercetare-dezvoltare in Romania.

O alta imbunatatire a legislatiei fiscale ar reprezenta-o instituirea regulilor standard de stabilire a cheltuielilor deductibile pentru acele cheltuieli cu dubla utilizare.

"Dupa modelul deducerii de doar 50% pentru vehicule, si alte cheltuieli cu dubla utilizare ar putea face obiectul unor deduceri standard in situatia unor intreprinderi mai mici. Un SRL de apartament nu-si va mai deduce 100% tencuiala si nici inspectorii fiscali nu vor mai pierde timp cautand unde s-a pus parchet si unde nu", a detaliat George Trantea.

Avocatul a conchis ca este nevoie de o remodelare a Codului Fiscal care trebuie realizata nu numai de catre echipele de lucru din cadrul Ministerului de Finante, ci si de reprezentanti ai celorlalte ministere, care ar putea ajuta la crearea unui sistem conectat la realitatea economica romaneasca si nu unul abstract, compilat din diverse alte sisteme fiscale mai apropiate sau mai indepartate.

La randul sau, Silviu Sandache de la Deloitte ne-a precizat ca prevederile Codului fiscal privind impozitul pe profit ar trebui sa fie completate pentru a acoperi si tranzactiile mai complexe care apar in practica, dar nu sunt incluse in varianta actuala, respectiv transferul de activitate, dizolvarea fara lichidare, amortizarea mijloacelor fixe utilizate cu titlu gratuit in productie etc.

"In acest sens, mediul de afaceri este angrenat intr-un proces complex de rescriere a Codului Fiscal impreuna cu specialisti din cadrul Ministerului de Finante. In cursul acestui proces, reprezentantii ministerului care se ocupa cu impozitele directe au fost receptivi la propunerile mediului de afaceri. Avem speranta ca acestea se vor concretiza in modificarea legislativa necesara", a adaugat specialistul.

Pana cand Noul Cod fiscal va fi aprobat, firmele sunt obligate sa respecte in continuare actualul Cod fiscal, care a fost modificat recent, chiar in ceea ce priveste impozitul pe profit. Mai exact, prin OUG nr. 19/2014 a fost introdusa scutirea profitului reinvestit in echipamente tehnologice noi, care se aplica intre 1 iulie 2014 si 31 decembrie 2016 inclusiv.

Concret firmele nu vor plati impozit pe profit daca vor reinvesti profitul in echipamente tehnologice noi. Conform actului normativ, aceste echipamente sunt masinile, utilajele si instalatiile de lucru prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. De asemenea, echipamentele noi sunt cele care nu au fost utilizate anterior datei achizitiei/punerii in functiune si care au durata normala de functionare/durata de utilizare economica integral neconsumata, la data achizitiei/punerii in functiune.

Potrivit specialistilor, masura privind scutirea de impozit a profitului reinvestit cuprinde o serie de conditii care ii limiteaza aplicabilitatea, astfel ca nu va putea fi folosita de un numar mare de societati si nici beneficiile nu vor fi importante. AvocatNet.ro a scris pe larg despre acest subiect AICI.