Fiscul a completat procedura prin care administratorii pot fi obligati sa plateasca datoriile unei firme cu restante la stat

Mai exact, Fiscul a modificat Anexa 1 a Ordinului ANAF nr. 127/2014 prin Ordinul ANAF nr. 2869/2014, publicat in Monitorul Oficial nr. 693 din 23 septembrie.

Actul normativ publicat marti completeaza prevederile ordinului din februarie si clarifica anumite aspecte referitoare la procedura atragerii raspunderii in solidar.

Codul de procedura fiscala, prin articolele 27 si 28, permite angajarea raspunderii  in solidar  a tuturor persoanelor care cu rea-credinta, au determinat nedeclararea sau neachitarea obligatiilor fiscale ale unei firme la scadenta.  Aceste persoane pot fi administratori, asociati, actionari, directori, care au condus la insolvabilitatea societatii, in scopul sustragerii de la plata datoriilor catre stat.

Ordinul nr. 127/2014, publicat de Fisc in luna februarie, stabilea care este procedura prin care reprezentantii legali ai societatilor cu datorii pot fi trasi la raspundere si pusi sa plateasca restantele.

Astfel, reglementarile de atunci  instituiau mai multe etape, pana la angajarea raspunderii.  In principal, intr-o situatie de angajare a raspunderii in solidar, autoritatile fiscale trebuie sa parcurga urmatorii pasi:

a) sa identifice persoanele fizice sau juridice ce au dobandit active de la debitor;

b) sa analizeea legatura dintre transferul de active si cauza insolventei;

c) sa centralizeze datele si se trece la valorificarea acestora;

d) sa audieze persoana impotriva careia se va angaja raspunderea in solidar;

e) sa analizeze documentatia si inscrisurile pe care persoana le prezinta in apararea sa;

f) daca dovezile prezentate de persoana impotriva careia se angajeaza raspunderea in solidar nu sunt satisfacatoare, sa emita decizia de angajare a raspunderii in solidar si sa solicite plata sumelor datorate bugetului.

Conform prevederilor publicate in luna februarie, impotriva deciziei de angajare a raspunderii, se poate formula contestatie in termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia. Depunerea contestatiei la autoritatea fiscala este o procedura administrativa, iar in cazul respingerii acesteia, persoana interesata se va adresa instantei, in temeiul legii contenciosului administrativ.

Noi reguli in privinta constestatiilor si a stingerii datoriilor

Ordinul ANAF nr. 2869/2014, publicat marti, completeaza procedura din februarie si aduce cateva precizari foarte importante privind depunerea contestatiei si modul in care se vor stinge creantele fiscale, daca persoana ce raspunde in solidar va efectua platile restante.

Astfel, conform noilor reglementari, contestatia formulata de repezentantii legali ai unei societati ce raspund in solidar trebuie depusa la organul fiscal care administreaza  debitorul principal. Aceasta trebuie sa fie insotita de un referat, care cuprinde propunerea de solutionare a acesteia.

Contestatia va fi inaintata Comisiei de solutionare a contestatiilor, iar conducatorul comisiei are obligatia sa desemneze un secretar tehnic, ce va organiza sedinta de solutionare a contestatiei, a documentelor de intocmit si procedurilor de urmat.

Solutionarea contestatiei se va face prin decizia Comisiei de solutionare, ocazie cu care se  poate decide aprobarea sau respingerea contestatiei.

Ulterior, decizia de aprobare sau de respingere a contestatiei va fi comunicata contestatarului, iar acesta va decide daca urmeaza si alta cale de atac.

In ceea ce priveste stingerea datoriilor, actul normativ publicat marti stabileste ca, in cazul in care se colecteaza bani de la persoanele impotriva carora s-a instituit masura raspunderii in solidar, pentru aceste sume se pastreaza aceeiasi ordine de stingere a datoriilor ca si pentru distribuirea sumelor platite la buget in mod voluntar.

Fiscul n-a remediat inca aspectele neclare ale procedurii

Inca de la publicarea din februarie a Ordinului ANAF nr. 127/2014, specialistii in fiscalitate au atras atentia ca procedura contine mai multe aspecte neclare.

Mai exact, Luisiana Dobrinescu, avocat fondator al casei de avocatura Dobrinescu Dobrev preciza in luna februarie ca expresia “rea-credinta” nu este suficient de bine conturata si definita.

“O notiune subiectiva asa cum este cea privind reaua-credinta nu ar trebui stabilita de organele administrative, adica de Fisc, ci de organele penale, asa cum se intampla in alte state”, apreciaza avocatul.

Fondatorul casei de avocatura Dobrinesc Dobrev mai explica atunci ca, in ultimii trei ani, jurisprudenta privind raspunderea solidara a fost nesemnificativa ca volum, iar pe spetele existente deciziile instantelor au fost in favoarea contribuabililor.

“Din cauza intelesului fin al expresiei rea-credinta instantele au dat castig de cauza contribuabillor. Procedura nu ofera niciun ajutor in definirea acestei expresii sau macar indicii. Nu aduce niciun plus. De asemenea, marile probleme raman. Exact pe punctele nevralgice procedura nu spune nimic”, a aratat Dobrinescu.