avocatnet.ro 
Hotararea Curtii vine in cauza C-268/13, Elena Petru/Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Sibiu si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.
“Doamna Petru, cetatean roman, sufera de grave afectiuni vasculare a caror evolutie a necesitat internarea intr-un institut de specialitate din Timisoara. In urma investigatiilor medicale la care a fost supusa, s-a luat decizia efectuarii unei operatii pe cord deschis. In timpul spitalizarii sale, doamna Petru a considerat ca lipseau medicamentele si materialele medicale de prima necesitate si ca numarul de paturi era insuficient. Tinand cont pe de alta parte de complexitatea interventiei chirurgicale pe care trebuia sa o suporte, doamna Petru a decis sa se opereze in Germania si a solicitat casei sale de asigurari de sanatate sa suporte costurile acestei interventii. Cererea a fost respinsa cu motivarea ca din cuprinsul raportului medicului curant nu rezulta ca prestatia solicitata nu putea fi efectuata intr-un timp rezonabil in Romania. Costul total al interventiei s-a ridicat la aproape 18 000 de euro, suma a carei rambursare doamna Petru a solicitat-o autoritatilor romane”, potrivit comunicatului de presa al CJUE.
Potrivit documentului, Tribunalul Sibiu, sesizat cu judecarea cauzei, a solicitat Curtii de Justitie sa stabileasca daca situatia in care medicamentele si materialele medicale de prima necesitate lipsesc echivaleaza cu o situatie in care tratamentul medical necesar nu poate fi acordat in statul de resedinta, astfel incat un resortisant al acestui stat trebuie, la cerere, sa fie autorizat sa beneficieze de acest tratament intr-un alt stat membru iar costurile interventiei trebuie sa fie suportate de sistemul de asigurari sociale de sanatate din statul de resedinta.
In decizia luata astazi, CJUE a stabilit ca autorizatia de rambursare a cheltuielilor medicale efectuate in strainatate nu poate fi refuzata atunci cand o lipsa a medicamentelor si a materialelor medicale de prima necesitate impiedica asiguratul social sa beneficieze de tratamentul spitalicesc in timp util in statul membru de resedinta. Aceasta imposibilitate trebuie apreciata atat la nivelul ansamblului spitalelor din acest stat membru apte sa acorde tratamentul respectiv cat si in raport cu intervalul de timp in care tratamentul poate fi obtinut in timp util.
Atentie! Trimiterea preliminara permite instantelor din statele membre ca, in cadrul unui litigiu in care sunt sesizate, sa adreseze Curtii intrebari cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii, conform comunicatului CJUE. Cu toate acestea, CJUE nu solutioneaza litigiul national, ci instanta nationala are obligatia sa solutioneze cauza conform deciziei Curtii, se precizeaza in documentul citat. In plus, decizia luata de CJUE este obligatorie, in egala masura, pentru celelalte instante nationale care sunt sesizate cu o problema similara.
Magistratii europeni au amintit ca dreptul Uniunii impune doua conditii a caror indeplinire face obligatorie eliberarea autorizatiei prealabile de rambursare a cheltuielilor medicale.
Mai intai, tratamentul despre care este vorba trebuie sa se numere printre prestatiile prevazute de legislatia statului membru pe teritoriul caruia are resedinta asiguratul social. Apoi, tratamentul de care asiguratul social intentioneaza sa beneficieze in strainatate trebuie sa nu poata, tinand seama de starea sa actuala de sanatate si de evolutia probabila a bolii sale, sa ii fie acordat in intervalul de timp necesar in mod normal pentru a obtine tratamentul dorit in statul membru de resedinta.
In ceea ce priveste aceasta din urma conditie, Curtea a statuat ca autorizatia solicitata nu poate fi refuzata atunci cand un tratament identic sau care prezinta acelasi grad de eficacitate nu poate fi obtinut in timp util in statul membru al carui rezident este persoana interesata. In scopul de a aprecia daca aceasta conditie este indeplinita, institutia competenta trebuie sa ia in considerare toate imprejurarile care caracterizeaza fiecare caz concret. Astfel, o lipsa a medicamentelor si a materialelor medicale de prima necesitate poate sa faca imposibila acordarea unui tratament identic sau care prezinta acelasi grad de eficacitate in timp util in statul membru de resedinta.
Cu toate acestea, Curtea precizeaza ca aceasta imposibilitate trebuie apreciata, pe de o parte, la nivelul ansamblului spitalelor din statul membru de resedinta apte sa acorde tratamentul despre care este vorba si, pe de alta parte, in raport cu intervalul de timp in care tratamentul poate fi obtinut in timp util.
Dupa cum observa Curtea, Guvernul roman a aratat ca Elena Petru avea dreptul sa se adreseze altor spitale care dispuneau, in Romania, de echipamentul necesar pentru efectuarea interventiei de care avea nevoie. In plus, raportul medicului curant indica faptul ca interventia trebuia efectuata intr-un interval de timp de trei luni. Este deci de competenta instantei nationale sa aprecieze daca interventia nu ar fi putut fi realizata in acest interval de timp intr-un alt spital din Romania.
Din mai, asiguratii romani care se trateaza medical in strainatate pot primi banii inapoi de la stat
Pentru tratamentul medical primit intr-un stat din Uniunea Europeana (UE), asiguratii romani pot beneficia, la cerere, de rambursarea contravalorii serviciilor, conform unei Hotarari de Guvern, intrate in vigoare la inceputul lunii mai a acestui an.
Este vorba despre HG nr. 304/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind asistenta medicala transfrontaliera, care transpune in legislatia nationala Directiva Europeana 24/2011, documentul ce asigura cadrul legal pentru a fi garantate drepturile cetatenilor europeni de a beneficia de servicii medicale in toate tarile UE
Practic, in baza acestor reglementari, persoanele asigurate in sistemul de sanatate obligatoriu din Romania, care se deplaseaza intr-un alt stat din UE, pot beneficia de rambursarea contravalorii serviciilor medicale, a medicamentelor si dispozitivelor medicale.
"Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) si casele de asigurari de sanatate judetene vor putea face rambursarea costurilor pentru asiguratii care se trateaza in state membre ale Uniunii Europene. Ministerul Sanatatii va continua sa deruleze politici de investitii si dezvoltare, astfel incat asiguratii din Romania sa beneficieze de aceleasi conditii de tratament cu cele din Uniunea Europeana. De asemenea, si pacientii din Uniunea Europeana se vor putea trata in Romania", explica Ministerul Sanatatii intr-un comunicat de presa publicat pe site-ul ministerului la finalul lui 2013.
Totusi, conform dispozitiilor din mai 2014, pentru a beneficia de asistenta medicala transfrontaliera, pacientii romani vor trebui, in unele cazuri, sa obtina o autorizare prealabila eliberata de casele judetene.
Concret, potrivit HG nr. 304/2014, tipurile de asistenta medicala pentru care se impune autorizarea prealabila in vederea rambursarii costurilor sunt:
- PET-CT (tomografie cu emisie de pozitroni) in regim ambulatoriu;
- servicii medicale spitalicesti acordate in regim de spitalizare continua si spitalizare mai mare de 24 de ore pentru urmatoarele tipuri de tratament: implant sau inlocuire de defibrilator cardiac, endoprotezare articulara tumorala, implant segmentar de coloana, bypass coronarian cu/fara investigatii cardiace invazive si nasterea;
- medicamente in tratamentul ambulatoriu, pentru care este necesara aprobarea comisiilor de experti de la nivelul CNAS.
Important! In practica, prevederile esentiale ale Directivei 24/2011 se aplica deja in Romania, conform Ordinului CNAS nr. 729/2009, dupa cum informa CNAS in octombrie 2013. In baza acestui act normativ, asiguratii care se deplaseaza intr-un stat din UE, cu scopul de a primi tratament medical, beneficiaza de rambursarea contravalorii serviciilor medicale la nivelul tarifelor din Romania, fara a depasi contravaloarea in lei a serviciilor achitate de asigurat.
Cum se realizeaza decontarea?
Potrivit actului normative intrat in vigoare in mai, rambursarea contravalorii asistentei medicale transfrontaliere se efectueaza de catre casa de asigurari de sanatate care a intocmit solicitarea de acordare de prevedere bugetara, in lei, in termen de maximum 60 de zile de la data alocarii de prevedere bugetara.
Rambursarea se realizeaza la nivelul tarifelor si prestatiilor din Romania si nu trebuie sa depaseasca contravaloarea in lei a asistentei medicale transfrontaliere achitate de solicitant.
De exemplu, in cazul in care o hernie de disc costa in Romania 1.000 lei si in statul membru X costa 1.500 lei, decontarea se face la valoarea de 1.000 lei. In acelasi timp, in cazul in care o peritonita costa in Romania 700 lei si in statul membru Y costa 500 lei, decontarea se face la valoarea de 500 lei.
In plus, Ministerul Sanatatii a subliniat, in documentul de presa citat, ca nu toate costurile aferente tratamentului medical in strainatate vor fi decontate. Mai exact, nu se suporta costurile referitoare la contravaloarea serviciilor de cazare si de calatorie suportate de persoanele asigurate. In plus, nici costurile suplimentare suportate de persoanele cu handicap din cauza unuia sau a mai multor handicapuri nu vor fi decontate de statul roman.
Toate informatiile privind conditiile in care romanii pot primi banii inapoi, daca se trateaza medical intr-o tara din UE vor fi puse la dispozitie prin intermediul unui Punct National de Contact, ce va functiona incepand cu luna mai in subordinea CNAS.
"Acesta va avea pagina proprie de internet, precum si numere de telefon, inclusiv gratuite (Tel-Verde), iar informatiile vor fi disponibile in limba romana si engleza", a mai spus Ministerul Sanatatii.
"Cererile inregistrate la casele de asigurari de sanatate pana la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, pentru asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania care s-au deplasat intr-un stat membru al Uniunii Europene cu scopul de a primi tratament medical, se solutioneaza in vederea rambursarii contravalorii serviciilor medicale de care au beneficiat, conform dispozitiilor legale in vigoare la data inregistrarii cererilor la casele de asigurari de sanatate", se subliniaza in actul normativ publicat recent in Monitorul Oficial.
De asemenea, asiguratii din sistemul de asigurari sociale de sanatate din Romania care au primit tratament medical intr-un stat din UE si care nu au depus cerere de rambursare a contravalorii serviciilor medicale anterior intrarii in vigoare a HG nr. 304/2014 au dreptul la rambursarea contravalorii serviciilor medicale de care au beneficiat. Mai exact, lor li se vor aplica dispozitiile legale in vigoare, in ultima zi a intervalului in care asiguratii au beneficiat de servicii medicale.
In plus, cererile pentru valorificarea acestui drept depuse de catre asiguratii care au beneficiat de serviciilor medicale anterior intrarii in vigoare a HG nr 304/2014 pot fiinregistrate la casele de asigurari de sanatate, incepand cu data de 30 aprilie, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2014.
Romanii se pot trata medical pe banii statului roman in 30 de tari din Europa
Lista tarilor din Europa in care asiguratii romani se pot deplasa pentru a se trata medical a fost completata prin Ordinul CNAS nr. 36/2014, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 88, din 4 februarie 2014.
Concret, potrivit acestui document, romanii pot primi de la stat banii aferenti tratamentului urmat in urmatoarele tari:
1. Austria
2. Belgia
3. Bulgaria
4. Cehia
5. Cipru
6. Danemarca
7. Elvetia
8. Estonia
9. Finlanda
10. Franta
11. Germania
12. Grecia
13. Irlanda
14. Italia
15. Letonia
16. Lituania
17. Luxemburg
18. Marea Britanie
19. Malta
20. Olanda
21. Polonia
22. Portugalia
23. Slovacia
24. Slovenia
25. Spania
26. Suedia
27. Ungaria
28. Islanda
29. Liechtenstein
30. Norvegia
cool123 
Mihai.b36