Sentinta comunitara, o alternativa la inchisoare. Ce presupune aceasta sanctiune?

Implementarea sanctiunilor penale, cu scopul de a preveni recidiva si de a permite contravenientilor, prin initiative proprii, sa isi schimbe comportamentul, sunt unele dintre principalele responsabilitati ale Directoratului Serviciilor Corectionale din Norvegia. Potrivit informatiilor de pe pagina de internet a Directoratului, un principiu care sta la baza sistemului corectional din Norvegia este ca, in timpul executarii pedepsei, viata celor care au incalcat legea sa se asemene foarte mult cu cea a unui cetatean obisnuit. In plus, prin sentintele aplicate se urmareste reconectarea contravenientilor la viata din comunitate.

Un exemplu de pedeapsa care se concentreaza pe lucrul indeaproape cu contravenientul este sentinta comunitara (engl. community sentence), aceasta reprezentand o alternativa la inchisoare, au declarat recent reprezentantii Biroului de Probatiune Akershus (Akershus Probation Office), in cadrul unei intalniri organizate in Norvegia, de catre ambasada Norvegiei in Romania.

Contravenientii care primesc o sentinta comunitara trebuie sa execute intre 30 si 420 de ore, dar si o pedeapsa secundara, de exemplu, un an de inchisoare, au continuat acestia.

Reprezentantii Akershus au mai spus ca biroul de probatiune este responsabil cu punerea in aplicare a sentintei comunitare si cu stabilirea modului in care va fi folosita fiecare ora pe care contravenientul trebuie sa o execute.

"Scopul acestui tip de pedeapsa este ca persoana care a incalcat legea sa stea in afara inchisorii si sa constietizeze ceea ce a facut. Acest tip de pedeapsa incearca sa stabilizeze ceea ce se intampla in viata contravenientului. Cei care incalca legea vin la centrul de probatiune pentru executarea orelor de pedeapsa, dupa care se intorc la familiile lor", au mentionat sursele citate.

Sentinta comunitara consta in imbinarea mai multor tipuri de activitati. Spre exemplu, intr-o prima etapa, personalul din cadrul biroului de probatiune intervieveaza contravenientii pentru a afla mai multe detalii despre viata lor si despre factorii care i-au destabilizat si i-au determinat sa comita infractiuni, sustin aceleasi surse.

De asemenea, in cadrul sentintei comunitare este folosit si serviciul comunitar, mai exact munca in folosul comunitatii, pe care contravenientii trebuie sa o indeplineasca in timpul lor liber, fara ca aceasta sa interfereze cu scoala, serviciul sau familia.

Mai mult decat atat, sentinta comunitara presupune si mediere, insa aceasta nu este folosita des pentru ca nu are sanse de reusita, au continuat reprezentantii Biroului de Probatiune Akershus.

In plus, daca executa o sentinta comunitara, atunci contravenientii trebuie sa participe la cursuri de economie, siguranta in trafic si droguri, precum si la un program de management al furiei (anger management).

"De exemplu, o persoana a trebuit sa efectueze la centrul de probatiune o sentinta comunitara de 60 de ore pe parcursul a cinci luni. Cele 60 de ore au fost structurate in 15 ore de curs de solutionare a conflictelor, 24 de ore de grup conversational despre violenta, 12 ore de munca in folosul comunitatii la un club de tineri (efectuate seara si in weekend) si 9 ore de interviuri despre preventie", au declarat reprezentantii Biroului de Probatiune Akershus.

Detinutii din inchisorile norvegiene trebuie sa munceasca sau sa mearga la scoala

Nu doar sanctiunile din sistemul non-privativ de libertate norvegian implica indeplinirea unor activitati, ci si pedepsele pe care detinutii le au de executat in inchisori.

De exemplu, in sistemul corectional din Norvegia, detinutii trebuie sa munceasca sau sa mearga la scoala, pentru ca in caz contrar pierd venitul pe care il primesc lunar in inchisoare, a declarat recent Kim Ekhaugen, Directoratul Serviciilor Corectionale din Norvegia, in cadrul aceleiasi intalniri organizate de ambasada Norvegiei in Romania.

"Atunci cand muncesc sau merg la scoala, detinutii primesc 5 euro pe zi. Unii dintre ei trimit banii acasa. Inchisoarea este organizata ca o comunitate mica cu diferenta ca are un zid imprejur si nu mai exista libertate. Inchisoarea le ofera detinutilor servicii la care au acces si atunci cand sunt in libertate, doar ca trebuie sa respecte anumite reguli", a adaugat Kim Ekhaugen.

Conform acestuia, in Norvegia sunt in medie 73 de detinuti la 100.000 de locuitori, astfel ca in anul 2013 existau 3.723 de detinuti, iar dintre acestia majoritatea erau polonezi, romani si nigerieni.

Detinutii sunt inchisi, in principiu, in celule de cate o persoana, a mai spus reprezentantul Directoratului Serviciilor Corectionale din Norvegia.

"Exista putine celule duble si foarte putine celule triple. Detinutii inchisi singuri in celula se plang de izolare, iar in 2013 au existat trei cazuri de suicid din cauza izolarii. Foarte multi detinuti nu stiu cum sa aiba grija de ei singuri in celula. Multi dintre detinuti ar dori sa fie inchisi in aceeasi celula cu alti detinuti, pentru ca asa sunt obisnuiti in tarile de origine", a explicat Kim Ekhaugen.

Potrivit acestuia, in Norvegia, inchisoarea functioneaza pe trei nivele: nivelul I - este pentru detinutii care nu se comporta bine, nivelul II - reprezinta o unitate de baza, nivelul III - aici detinutii au parte de toate beneficiile din libertate (de exemplu, pot merge la sala, pot telefona acasa la familie).

In general, daca detinutii se comporta bine, atunci ei pot fi transferati dintr-o inchisoare cu securitate ridicata intr-una cu securitate redusa si daca este posibil intr-o halfway house (n.r. casa intermediara).

"In tipul de inchisori organizate sub forma unor <<case intermediare>> prizonierii lucreaza ziua sau merg la scoala, iar noaptea dorm intr-o casa si nu intr-o celula. Ofiterii trebuie sa se asigure ca prizonierii merg la scoala sau sunt la munca si trebuie sa realizeze anumite rapoarte", a continuat reprezentantul Directoratului Serviciilor Corectionale din Norvegia.

De asemenea, sistemul corectional din Norvegia mai cuprinde si un alt model de inchisoare, unde detinutii locuiesc in case si au un stil de viata asemanator cu cel din exterior, respectiv inchisoarea ecologica din Bastoy, despre care Kim Ekhaugen spune ca este locul unde comportamentul detinutilor se schimba.

Modelul inchisorii Bastoy va fi preluat si in Romania, in prezent, reprezentantii Administratiei Nationale a Penitenciarelor din Romania (ANP) colaborand cu colegii lor din Norvegia pentru a crea in Delta Dunarii un proiect asemanator. Acesta este finantat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2016 si este dezvoltat de catre ANP in parteneriat cu Serviciile Penitenciare din Regiunea de Sud a Norvegiei – Kriminalomsorgen - Region Sor, Asociatia Ivan Patzaichin – Mila 23 si RomanoButiQ. Despre acest subiect veti putea afla mai multe detalii dintr-un material pe care AvocatNet.ro il va publica in perioada urmatoare.