Francul elvetian (CHF) s-a apreciat joi fata de leu cu 15,7%, Banca Nationala a Romaniei (BNR) anuntand un curs de 4,3287 lei/franc. In sedinta anterioara, BNR a afisat un curs de 3,7415 lei/franc.
Cresterea semnificativa a francului elvetian in raport cu leul vine ca urmare a faptului ca Banca Nationala a Elvetiei a decis joi sa renunte la plafonul cursului de schimb de minimum 1,2 franci/euro, masura pe care institutia a adoptat-o in septembrie 2011, pentru a proteja economica elvetiana de criza datoriilor suverane, informeaza Mediafax.
Acest lucru a facut ca francul sa se aprecieze cu 30% fata de euro, iar efectul s-a transmis si pe piata valutara din Romania.
Romanii afectati de cresterea francului elvetian sunt cei care au credite contractate in aceasta moneda.
Astfel ca daca pana acum acestia plateau pentru o rata de 500 de franci elvetieni 1.870 de lei pe luna (rata calculata la cursul BNR de miercuri, de 3,7415 lei/franc), de joi aceasta s-a marit cu aproape 300 de lei.
Mai exact, o rata de 500 de franci elvetieni inseamna acum 2.164 lei (rata calculata la cursul BNR anuntat joi, de 4,3287 lei/euro).
Potrivit lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, din totalul creditelor acordate de banci, in franci elvetieni mai sunt 4,5%, ca valoarea, din care 3,8% sunt pentru populatie, iar restul pana la 4,5% pentru firme, informeaza Mediafax.
Piperea: Guvernul ar putea impune un plafon de variatie al cursului printr-o ordonanta de urgenta
Avocatul Gheorghe Piperea a propus astazi pe o retea de socializare o serie de solutii care sa vina in sprijinul celor care au credite in franci elvetieni si care s-ar putea afla in situatia in care sa nu mai poata sa ramburseze ratele, din cauza aprecierii cursului de schimb.
Printre solutiile propuse, avocatul mentioneaza ca Guvernul ar putea sa emita o ordonanta de urgenta prin care sa impuna un plafon de variatie maxima de 20% fata de cursul initial al francului, din 2007-2008, cand s-au acordat creditele.
"Masura nu doar ca este indicata de trendul din tarile vecine (Ungaria si Croatia fiind doua exemple), ci chiar impusa de Directiva 2014/17/EC", a precizat Gheorghe Piperea.
In preambului Directivei 2014/17/EC, la paragraful 30, se mentioneaza ca in urma riscurilor semnificative aferente imprumuturilor in valuta straina, este necesar sa se prevada masuri potrivit carora, consumatorii sa fie constienti de riscul pe care si-l asuma si ca au posibilitatea de a-si limita expunerea la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.
Riscul ar putea fi limitat fie acordand consumatorului dreptul de a converti moneda creditului, fie prin alte masuri, cum ar fi plafoane sau, daca acestea sunt suficiente pentru a limita riscul ratei de schimb valutar, avertismente.
Aceeasi directiva stabileste la art. 23, alin. 4 ca statele membre se asigura ca, in cazul in care un consumator detine un imprumut intr-o moneda straina, creditorul avertizeaza consumatorul periodic, pe suport de hartie sau pe alt suport durabil, cel putin in cazurile in care valoarea cuantumului total platibil de catre consumator care ramane de rambursat sau al ratelor periodice variaza cu mai mult de 20% in raport cu valoarea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb aplicabil la momentul incheierii contractului intre moneda contractului de credit si moneda statului membru.
Avertizarea il informează pe consumator in legatura cu o crestere a cuantumului total platibil de catre consumator, prezinta, dupa caz, dreptul de conversie intr-o moneda alternativa si conditiile in care se poate efectua acesta si explica orice alt mecanism aplicabil pentru limitarea riscului ratei de schimb valutar caruia i se expune consumatorul, se arata in documentul citat.
Avocatul a mai spus ca in cazul in care banca ii executa silit pe cei care nu isi mai pot plati creditele, acestia pot sa formuleze contestatie si cereri de suspendare a urmaririi silite, pe motiv de clauze abuzive.
Convertirea creditului la cursul istoric, hotarata deja de Tribunalul Galati
Solutia convertirii creditului la cursul de la momentul acordarii imprumutului se regaseste deja in jurisprudenta nationala, ca urmare a unei decizii a Tribunalului Galati.
Mai exact, Tribunalul Galati a dat, in luna iunie, o sentinta intr-un proces pe clauze abuzive prin care a obligat Volksbank sa converteasca in lei creditul acordat clientului sau in franci elvetieni, la cursul de schimb franc elvetian/leu (CHF/RON) de la data acordarii imprumutului, curs majorat cu 10%.
Decizia instantei, prima de acest fel din jurisprudenta romana, arata ca daca acel credit in franci elvetieni a fost acordat in 2007, la un curs de 1,8 lei/CHF, inseamna ca acel credit a fost inghetat la un curs de sub 2 lei/CHF, iar diferenta intre acest curs de 2 lei/CHF si cel "la zi" este, practic, de la simplu la dublu, a scris recent avocatul Gheorghe Piperea pe un site de socializare. Acesta a tinut sa precizeze ca societatea sa de avocatura nu l-a reprezentat pe clientul Volksbank.
Instanta a mai constatat in luna iunie si nulitatea absoluta a clauzei privind comisionul de risc, redenumit comision de administrare credit si a obligat banca sa-i plateasca clientului suma de 32.017,77 lei, reprezentand contravaloarea comisionului de risc.
Parlamentarii trebuie sa se pronunte in privinta unor proiecte referitoare la creditele in franci elvetieni
Pe masa parlamentarilor se afla doua proiecte de act normative privind creditele in franci elvetieni.
Concret, exista un proiect de lege privind amanarea temporara a executarii silite a clientilor care inregistreaza restante la creditele imobiliare in franci elvetieni
In proiectul de lege se mentioneaza ca imobilele cu destinatie de locuinta ale persoanelor fizice supuse executarii silite din cauza neachitarii ratelor la credite contractate in franci elvetieni (CHF) ar putea benefica de o amanare pentru trei ani in ceea ce priveste aplicarea executarii silite.
Cu alte cuvinte, casa pe care o persoana fizica si-a cumparat-o printr-un credit in franci elvetieni nu va putea fi executata silit de catre banca, pe o perioada de trei ani de zile, in situatia in care persoana respectiva nu si-a achitat ratele la credit.
Acest proiect de act normativ a fost respins in iunie 2013 de Senat, insa documentul nu si-a incheiat parcursul legislativ. Acesta urmeaza sa fie trimis spre dezbatere si la Camera Deputatilor, care este in acest caz for decizional.
De asemenea, in Parlament mai exista un proiect de act normativ care prevede convertirea in lei a creditelor contractate in valuta.
Proiectul de lege stabileste ca in cazul in care un contract de credit se refera la un imprumut in moneda straina, banca va trebui sa se asigure ca, la momentul incheierii contractului, in cuprinsul acestuia este prevazut dreptul consumatorului de a putea converti contractul de credit intr-o moneda alternativa.
Moneda alternativa de conversie ar putea fi moneda in care consumatorul isi incaseaza venitul sau detine activele care finanteaza plata creditului sau moneda statului membru al Uniunii Europene in care consumatorul fie si-a avut resedinta la momentul la care a fost incheiat contractul de credit, fie isi are resedinta in prezent, se mentioneaza in proiectul de lege.
Pentru a putea fi efectuata conversia creditului, va fi utilizat cursul de schimb aplicabil in ziua realizarii conversiei, daca in contractul de credit nu se specifica altfel.
Acest proiect de lege a fost aprobat in iunie 2014 doar de Senat, in calitate de prima camera sesizata. Pentru a se putea aplica, documentul trebuie adoptat si de Camera Deputatilor, care este for decizional, dupa care trebuie trimis spre promulgare presedintelui Romaniei si apoi publicat in Monitorul Oficial.
Decizie controversata a CJUE pe teme clauzelor abuzive
Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a emis anul trecut o decizie intr-un proces privind clauzele abuzive cuprinse intr-un contract de credit incheiat intre o banca din Ungaria si doi clienti, care a starnit controverse in randul juristilor de la noi.
Potrivit CJUE, cei doi clienti au contestat clauza care a permis bancii sa calculeze ratele lunare pe baza unui curs de schimb diferit de cel utilizat cu ocazia acordarii imprumutului.
In raspuns, instanta europeana a declarat, printre altele, ca art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii trebuie interpretat in sensul ca:
- termenii "obiectul principal al contractului" nu acopera o clauza, cuprinsa intr-un contract de imprumut incheiat in moneda straina intre un vanzator sau un furnizor si un consumator si care nu a facut obiectul unei negocieri individuale, precum cea in discutie in litigiul principal, in temeiul careia pentru calcularea ratelor imprumutului se aplica cursul de schimb la vanzare al acestei valute, decat in cazul in care se constata – ceea ce revine in sarcina instantei de trimitere sa verifice avand in vedere natura, economia generala si prevederile contractului, precum si contextul sau juridic si factual – ca respectiva clauza stabileste o prestatie esentiala a acestui contract care, ca atare, il caracterizeaza;
- o astfel de clauza, in masura in care cuprinde o obligatie pecuniara a consumatorului de a plati, in cadrul ratelor imprumutului, sumele care rezulta din diferenta dintre cursul de schimb la vanzare si cursul de schimb la cumparare ale monedei straine, nu poate fi considerata ca cuprinzand o "remuneratie" al carei caracter adecvat in calitate de contrapartida a unei prestatii efectuate de imprumutator sa nu poata face obiectul unei aprecieri pentru a se stabili daca este abuziva in temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13.
Decizia CJUE a starnit controverse in randul avocatilor de la noi, care au intrepretat diferit hotararea.
Astfel, Valentin Moroeanu, avocat colaborator senior Zamfirescu Racoti & Partners, a declarat intr-un articol publicat recent de AvocatNet.ro ca problema supusa discutiei a fost aceea de a determina daca poate forma obiect al verificarii caracterului abuziv o clauza contractuala care permite bancii sa evidentieze un imprumut la contravaloarea cursului practicat pentru cumpararea valutei in care a fost acordat creditul, dar sa incaseze ratele (restituirea imprumutului) la o contravaloare a cursului practicat pentru vanzarea respectivei valute. Raspunzand acestei probleme, CJUE nu s-a pronuntat cu privire la caracterul clauzei analizate, ci doar cu privire la posibilitatea verificarii caracterului acestei clauze de catre instanta nationala, sustine avocatul.
De cealalata parte, avocatul Gheorghe Piperea a explicat la acea data, pe o retea de socializare, ca prevederea dintr-un contrat care stabileste denominarea platilor in moneda straina dupa un curs majorat fata de cel de la data acordarii creditului nu face parte din pret si, deci, poate fi analizata sub raportul caracterului abuziv.
"Pe romaneste, aceasta clauza poate fi considerata abuziva, urmand ca instanta nationala care constata acest caracter sa o lase fara efect. Asadar, litigiile in care se cere inghetarea cursului la data acordarii creditului pot fi castigate", a continuat avocatul.
Puteti citi pe larg despre acest subiect AICI.
Comentarii articol (4)