Mostenirea reprezinta transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta, se mentioneaza in Noul Cod civil. Aceasta se deschide in momentul decesului persoanei, la ultimul domiciliu al defunctului.
De asemenea, patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legala, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel prin testament. Astfel ca o parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire testamentara, iar cealalta parte prin mostenire legala, se precizeaza in legislatia in vigoare.
Creditele bancare se pot mosteni?
Patrimoniul unei persoane decedate, care urmeaza a fi mostenit, include atat bunuri, cat si datorii, dupa cum a explicat pentru AvocatNet.ro Cristian Horgea, avocat in cadrul Ionescu si Sava.
"La decesul unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite pe calea mostenirii legale sau testamentare catre mostenitori. Patrimoniul unei persoane cuprinde atat un activ (bunuri, drepturi), cat si un pasiv (obligatii patrimoniale, datorii etc.). Pe cale de consecinta, cei care accepta mostenirea defunctului vor prelua inclusiv obligatii ale acestuia", ne-a declarat avocatul.
Conform art. 1.114 si 1.115 din NCC, pasivul succesoral (adica datoriile care se mostenesc) este suportat de catre mostenitorii legali si legatarii universali (n.r. cei carora defunctul le-a lasat prin testament patrimoniul sau) si cu titlu universal, a adaugat specialistul.
Acesta a subliniat ca legatarul cu titlu particular nu raspunde pentru pasivul succesoral, adica pentru datoriile defunctului. Totusi, NCC prevede cateva exceptii de la aceasta regula.
Mai exact, art. 1.114 alin. (3) stabileste ca legatarul cu titlul particular raspunde pentru pasivul mostenirii, insa numai cu bunul sau bunurile ce formeaza obiectul legatului (n.r. dispozitie testamentara prin care se lasa cuiva o mostenire, un bun):
- testatorul, adica persoana care a facut testamentul, a dispus in mod expres in acest sens;
- dreptul lasat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mostenire culeasa de catre testator si nelichidata inca, in acest caz, legatarul raspunde pentru pasivul acelei universalitati;
- celelalte bunuri ale mostenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor si sarcinilor mostenirii.
In privinta datoriilor care pot fi mostenite, Cristian Horgea ne-a precizat ca pasivul mostenirii este format din datorii si sarcini ale mostenirii, de exemplu:
- orice obligatii patrimoniale ale defunctului (contractuale, delictuale, legale etc.) care exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii: credite bancare, imprumuturi, despagubiri civile pentru daune/prejudicii produse tertilor, inclusiv datorii ale defunctului fata de mostenitori;
- sarcini ale mostenirii: cheltuieli de inmormantare, cheltuielile de inventariere a mostenirii, taxe si impozite pentru bunurile din mostenire etc.
Cum se impart datoriile intre mai multi mostenitori?
In cazul in care exista mai multi mostenitori, mostenitorii legali si legatarii universali si cu titlul universal raspund pentru pasivul (datorii si sarcini) mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia, ne-a mentionat avocatul de la Ionescu si Sava.
"Este vorba de principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral intre mostenitorii universali si cu titul universal", a continuat acesta.
De exemplu, daca intr-o familie unul dintre soti a decedat, atunci copilului ii revine 3/4 din mostenire, iar sotului/sotiei supravietuitor/supravietuitoare ii revine o cota de 1/4, dupa cum ne-a explicat sursa citata.
Totusi, diviziunea de drept a pasivului succesoral proportional cu cota dobandita nu este o regula imperativa, potrivit avocatului care a adaugat ca, de exemplu, defunctul poate mentiona suportarea unei anumite cheltuieli de catre un mostenitor in intregime.
"Aici trebuie mentionata noutatea adusa de NCC: mostenitorii (universali sau cu titlu universal) raspund pentru pasivul succesoral numai cu bunurile din patrimoniul succesoral. In vechea reglementare, mostenitorii (universali sau cu titlu universal), in cazul acceptarii simple, raspundeau inclusiv cu patrimoniul lor propriu pentru acoperirea pasivului. Doar in cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar, ei raspundeau doar cu patrimoniul succesoral", ne-a declarat Cristian Horgea.
Important! Cand unul dintre mostenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul mostenirii se imparte intre toti ceilalti in proportie cu cotele succesorale ale fiecaruia, se mentioneaza in Noul Cod civil. In plus, in cazul in care un mostenitor (universal sau cu titlu universal) a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa, el are drept de regres impotriva celorlalti mostenitori pentru partea din datoria comuna ce revenea fiecaruia, a mai spus avocatul.
Potrivit specialistului de la Ionescu si Sava, un aspect foarte important adus de NCC este acela ca prin acceptarea unei mosteniri, mostenitorul universal sau cu titlu universal raspunde doar cu bunurile din patrimoniul succesoral, astfel el este ferit de a-si diminua averea prin acceptarea unei mosteniri insolvabile.
Exista situatii in care datoriile nu se mostenesc?
O modalitate prin care se poate evita preluarea unei datorii este renuntarea la mostenire, ne-a declarat Cristian Horgea.
"Renuntarea la mostenire este un act juridic unilateral, expres si solemn (forma autentica) prin care succesibilul declara, in termenul de optiune succesorala, ca nu isi insuseste titlul de mostenitor, devenind strain de mostenire", a continuat aceeasi sursa.
Conform Noului Cod civil, renuntarea la mostenire se realizeaza printr-o declaratie de renuntare care se incheie in forma autentica la notar. In acelasi timp, pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se va inscrie, pe cheltuiala celui care renunta la mostenire, in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii.
Succesibilul care renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor, se arata in legislatia in vigoare.
Atentie! Creditorii succesibilului care a renuntat la mostenire in frauda lor pot cere instantei revocarea renuntarii in ceea ce ii priveste, insa numai in termen de trei luni de la data la care au cunoscut renuntarea. Admiterea revocarii produce efectele acceptarii mostenirii de catre succesibilul debitor numai in privinta creditorului reclamant si in limita creantei acestuia.
Comentarii articol (31)