ACCES GRATUIT
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, la cererea Tribunalului Neamț, că acceptarea moștenirii de către un minor care nu are încă o deplină capacitate de exercițiu este un act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă. Decizia a fost publicată recent în Monitorul Oficial și are caracter obligatoriu. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dacă vrem să moștenim pe cineva, trebuie să fim siguri că legea ne oferă acest drept sau măcar că defunctul s-a gândit la noi ca beneficiari ai averii sale sau ai unei părți din averea sa și ne-a lăsat ceva prin testament. Potrivit Codului civil, moștenirea este de două feluri: cea legală, prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului (însă nu și concubinilor), precum și cea testamentară, care dă o formă concretă dorințelor celui care lasă moștenirea, indiferent de modul în care este actul întocmit.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curiozități legislative
O rudă sau un prieten îți promite că-ți lasă ceva print testament. Face testamentul și ți-l arată chiar. Numai că, până la deces, testatorul (adică cel care lasă ceva prin testament) se poate răzgândi de nenumărate ori și făgăduința făcută se șterge numaidecât și din documentul de la notar. Testamentele făcute la notar și modificările lor se regăsesc însă menționate într-un registru special, folosit de notari: Registrul Național Notarial de Evidență a Liberalităților (RNNEL). La cerere, se pot face consultări cu privire la testamentele făcute, în condițiile legii.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curiozități legislative
M-am găsit acum ceva ani în postura de a-i explica unui cunoscut un mecanism foarte simplu al moștenirilor: rezerva succesorală, adică dreptul recunoscut de lege unor categorii de persoane de a primi ceva dintr-o moștenire, chiar dacă defunctul nu a vrut asta. Am încercat să-i explic respectivului că oricât de mult și-ar dori ca un fiu să nu primească nici măcar o linguriță din averea sa, la ceva din moștenire tot are dreptul. Din păcate, a trebuit să închei cu un argument ușor antipatic: ne place sau nu, așa scrie în lege! Iată ce înseamnă moștenitor rezervatar și rezervă succesorală.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Soluții pentru probleme cotidiene
Viața merge mai departe, iar problemele de zi-cu-zi continuă să curgă pentru fiecare dintre noi la fel ca și până acum. Moștenirile, divorțurile, datoriile, probleme cu chiriașul, cu șeful sau cu mașina nu țin cont de coronavirus și criza prin care trecem, toate continuă să ne ceară, la fel ca înainte, timp și efort pentru rezolvarea lor. De 18 ani, avocatnet.ro scrie despre soluții pentru aceste dificultăți de fiecare zi. Explică legile aplicabile, conceptele necesare înțelegerii lor, oferă recomandări sau posibile variante de rezolvare pentru ele.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Bine de știut la început de an
Odată ce au acceptat moștenirea în condițiile legii, moștenitorii devin proprietari cu toții pe un ansamblu de bunuri și/sau bani, pe care trebuie să le partajeze potrivit cu cota care-i revine fiecăruia. Fie că aleg să facă împărțirea printr-un simplu acord sau că merg în fața instanței de judecată, ea se poate face oricând. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte esențiale privind modul în care moștenitorii devin proprietari exclusivi pe ceea ce au moștenit.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Odată ce au acceptat moștenirea în condițiile legii, moștenitorii decedatului devin proprietari laolaltă pe un ansamblu de bunuri și/sau bani, pe care trebuie să le partajeze în conformitate cu cota care-i revine fiecăruia. Fie că aleg să facă împărțirea printr-un simplu acord sau că merg în fața instanței de judecată, ea se poate face oricând. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte esențiale privind modul în care moștenitorii devin proprietari exclusivi pe ceea ce au moștenit.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Chestiunea moștenirii unor datorii presupune înainte de toate ca noi să acceptăm moștenirea respectivă și nu să ne trezim datori peste noapte. Iar despre existența unor datorii, fie ele fiscale sau de alt fel, aflăm cel mai târziu la momentul în care se dezbate moștenirea. Dacă defunctul pe care am putea să-l moștenim avea datorii pentru care nici câteva vieți de om nu l-ar fi ajutat să le plătească, cum se întâmplă în cazul celor cu venituri mici, este imposibil ca acestea să apese pe umerii mai multor generații. Rezolvarea dată de lege constă în faptul că cei care moștenesc nu pot fi obligați să suporte din propriul buzunar datoriile care depășesc o anumită limită.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Concubinajul în România
Sfârșitul unei relații mai lungi de concubinaj aduce de mai multe ori aceleași întrebări ca în cazul unui divorț: cum împărțim bunurile, cum ne recuperăm cheltuielile, ce putem moșteni etc.? Concubinii sunt de cele mai multe ori induși în eroare de însăși buna lor credință, pentru că legea nu îi protejează nici de această dată. O relație de concubinaj se termină ca orice simplu parteneriat între doi oameni: fiecare pleacă mai departe cu ce are la momentul respectiv și aproape nimic nu se mai dă înapoi. Dacă o relație de căsătorie aduce beneficii financiare unuia dintre soți, în anumite cazuri, tocmai pentru că legea spune asta, între concubini lucrurile merg mai degrabă pe principiul darului care nu se mai returnează. Cât despre moștenire, beneficiile nu se pot lăsa decât în scris, cu anumite restricții.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Patrimoniul unei persoane decedate cuprinde atat active, cat si pasive, conform legislatiei in vigoare. Astfel, mostenitorii celui decedat pot prelua obligatiile acestuia.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristian Stanescu 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Elena Voinea