ACCES GRATUIT

UPDATE Minorii nu pot accepta moșteniri fără încuviințarea instanței de tutelă. Decizia ICCJ a fost oficializată

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, la cererea Tribunalului Neamț, că acceptarea moștenirii de către un minor care nu are încă o deplină capacitate de exercițiu este un act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă. Decizia a fost publicată recent în Monitorul Oficial și are caracter obligatoriu. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Recurs în interesul legii

UPDATE Decizie publicată: Moștenitorii pot obține informații vizate de secretul bancar despre decedat numai dacă pot justifica scopul unei astfel de solicitări, potrivit ICCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) se pronunța la final de mai într-un recurs în interesul legii privind accesul moștenitorilor la informațiile bancare ale decedatului. Decizia, apărută recent în Monitorul Oficial, clarifică faptul că moștenitorii au dreptul de a obține informații protejate de secretul bancar numai în măsura în care justifică scopul pentru care le solicită.

Citește articolul

ACCES GRATUIT

Dacă nu se finalizează dezbaterea succesiunii în cel mult doi ani de la deces, pe lângă cheltuielile notariale, se plătește și impozit pe moștenire

Succesiunea reprezintă procedura prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis moștenitorilor săi. Succesiunea poate fi făcută atât la notariat, cât și la instanța de judecată. De cele mai multe ori, e preferată succesiunea la notariat, datorită costurilor mai mici și a termenelor mai scurte. În cazul în care succesiunea nu se finalizează în cel mult doi ani de la decesul persoanei a cărei moștenire se împarte, moștenitorii trebuie să plătească, pe lângă costurile notariale, și un impozit de 1% din valoarea bunurilor moștenite. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Moștenirea în 2021: Cine primește averea unei persoane și ce cote se cuvin?

Dacă vrem să moștenim pe cineva, trebuie să fim siguri că legea ne oferă acest drept sau măcar că defunctul s-a gândit la noi ca beneficiari ai averii sale sau ai unei părți din averea sa și ne-a lăsat ceva prin testament. Potrivit Codului civil, moștenirea este de două feluri: cea legală, prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului (însă nu și concubinilor), precum și cea testamentară, care dă o formă concretă dorințelor celui care lasă moștenirea, indiferent de modul în care este actul întocmit. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Bine de știut la început de an

Partaj 2020: Cum se împart bunurile unei moșteniri?

Odată ce au acceptat moștenirea în condițiile legii, moștenitorii devin proprietari cu toții pe un ansamblu de bunuri și/sau bani, pe care trebuie să le partajeze potrivit cu cota care-i revine fiecăruia. Fie că aleg să facă împărțirea printr-un simplu acord sau că merg în fața instanței de judecată, ea se poate face oricând. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte esențiale privind modul în care moștenitorii devin proprietari exclusivi pe ceea ce au moștenit. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Partaj 2017: Cum se împart bunurile unei moșteniri?

Odată ce au acceptat moștenirea, așa cum prevede legislația civilă, moștenitorii decedatului devin coproprietari pe un ansamblu de bunuri și/sau bani, pe care trebuie să le partajeze în conformitate cu cota care-i revine fiecăruia prin efectul legii sau al voinței celui decedat. Fie că aleg să-l facă printr-un simplu acord sau că merg în fața instanței de judecată, moștenitorii pot să facă partajul oricând. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte esențiale privind modul în care moștenitorii devin proprietari exclusivi pe ceea ce au moștenit. Citește articolul