UPDATE: Decizie publicată: Moștenitorii pot obține informații vizate de secretul bancar despre decedat numai dacă pot justifica scopul unei astfel de solicitări, potrivit ICCJ

Decizia ICCJ nr. 9/2024 pentru soluționarea recursului în interesul legii promovat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați, a fost publicată joi în Monitorul Oficial. Recursul semnala o practică neuniformă în instanțe cu privire la această chestiune juridică.

ICCJ spune că moștenitorii care doresc să obțină informații bancare despre decedat trebuie să justifice scopul pentru care le solicită. De exemplu, pot solicita informațiile pentru a stabili masa succesorală, pentru a plăti datoriile decedatului sau pentru a administra bunurile moștenite.

În același timp, însă, instituțiile bancare nu sunt obligate să furnizeze informații bancare aferente conturilor unei persoane decedate dacă moștenitorii nu pot justifica scopul pentru care le solicită: ”moștenitorii titularului de cont decedat au dreptul să obțină furnizarea, de către instituțiile bancare, a informațiilor protejate de secretul bancar, pentru perioada anterioară decesului, numai în măsura în care justifică scopul pentru care le pretind”.

ICCJ spune că le revine instanțelor naționale „rolul de a decela, în funcție de circumstanțele proprii fiecărei situații întâlnite și de la caz la caz, măsura în care
moștenitorii care solicită furnizarea de informații protejate de secretul bancar (care, prin ipoteză, privesc operațiuni anterioare decesului autorului lor) justifică scopul demersului pe care îl întreprind; se cuvine reiterat că simpla calitate de moștenitori nu este suficientă pentru a se considera îndeplinite ambele condiții impuse de art. 113 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006”.

Decizia a venit ca urmare a unei solicitări făcute de Curtea de Apel Galați, care a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu o cerere de recurs în interesul legii, scopul fiind acela de unificare a jurisprudenței la nivelul tuturor instanțelor judecătorești cu privire la o astfel de situație.

Problema de drept se referea la interpretarea art. 113 alin. (2) lit. a) din OUG 99/2006, conform căruia ”informaţii de natura secretului bancar pot fi furnizate, în măsura în care acestea sunt justificate de scopul pentru care sunt cerute ori furnizate (...) la solicitarea titularului de cont sau a moştenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanţilor legali şi/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora”.

Mai exact, instanța a vrut să clarifice dacă o instituție bancară are obligația de a furniza informații protejate de secretul bancar cu privire la conturile bancare ale unui client decedat. Informațiile solicitate puteau viza perioada de la deschiderea contului bancar până la data deschiderii moștenirii clientului defunct.

Problema sesizată de instanța gălățeană era aceea că, la momentul în care i s-a solicitat să se pronunțe cu privire la această chestiune, existau două opinii diferite în jurisprudență:

Conform primei opinii, instituțiile de credit aveau obligația de a furniza informații referitoare la conturile deschise de către defunct, inclusiv de la momentul deschiderii conturilor. Pe considerentul că moștenitorii aveau un interes legitim de a obține aceste informații pentru a stabili masa succesorală, li se recunoștea dreptul de a solicita informații cu privire la conturile decedatului, considerat un drept patrimonial transmisibil prin moștenire.

Argumentele în favoarea primei opinii au fost susținute de hotărârile judecătorești date de Curțile de Apel Alba Iulia, București, Cluj-Napoca, Craiova, Oradea și Timișoara.

O a doua opinie, însă, stabilea că obligația instituțiilor de credit de a furniza informații exista doar ulterior survenirii decesului. Opinia instanțelor care au achiesat acestei abordări era aceea că informațiile privind operațiunile anterioare decesului făceau parte din categoria informațiilor care făceau obiectul secretului bancar. Concluzia instanțelor care au susținut acest punct de vedere era aceea că dreptul de a obține informații era un drept propriu al moștenitorilor, nu un drept al defunctului transmis prin moștenire. Argumentele în favoarea celei de-a doua opinii au fost susținute de hotărârile judecătorești ale Curților de Apel Cluj-Napoca și Galați.