Ce informații ale contribuabililor trebuie ținute secrete de către Fisc și în ce condiții pot fi furnizate terților

Ținând cont de prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, inspectorii din cadrul organului fiscal sunt obligați să păstreze secretul asupra informațiilor de care au luat cunoștință, ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu. 

Principalele categorii de informaţii de natura celor considerate a fi secret fiscal conțin date referitoare la contribuabili cum ar fi: datele de identificare, natura şi cuantumul obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi cuantumul veniturilor, natura, sursa şi valoarea bunurilor, plăţi, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii ori documente prezentate de către contribuabil sau terţi.

Prin excepție, organul fiscal poate transmite informaţiile fiscale pe care le deţine următoarelor categorii de entități:

• autorităţilor şi instituţiilor publice, în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege;
• instituţiilor de interes public definite potrivit actelor normative de organizare şi funcţionare, care sunt învestite să îndeplinească un serviciu de interes public, în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege;
• autorităţilor fiscale ale altor ţări, în condiţii de reciprocitate, în baza unor instrumente juridice internaţionale semnate de România şi care cuprind prevederi privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal sau recuperarea creanţelor fiscale;
• autorităţilor judiciare competente, potrivit legii;
• oricărui solicitant, cu consimţământul expres şi neechivoc al contribuabilului despre care au fost solicitate informaţii. Responsabilitatea privind modalitatea de utilizare a informaţiilor astfel obţinute revine solicitantului;
• în alte cazuri prevăzute expres de lege (asociațiile de proprietari, notarii publici, avocații, executorii judecătorești etc.).

Un aspect fiscal important constă în faptul că este permisă transmiterea de informații cu caracter fiscal, în alte situații decât cele precizate anterior, în condițiile în care se asigură că din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice, juridice ori unei entități fără personalitate juridică.

De asemenea, un alt aspect fiscal important este acela că este permisă transmiterea informaţiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal, inclusiv pentru perioada în care a avut calitatea de contribuabil, următoarelor categorii de persoane:

• contribuabilului însuşi;
• succesorilor acestuia, precum şi persoanelor cu vocaţie succesorală, calitate dovedită potrivit legii. Astfel, conform prevederilor art. 962 din Codul civil, este reglementată noțiunea juridică de „vocaţie la moştenire”: „Pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament”. Așadar, o persoană trebuie să aibă capacitate succesorală, respectiv vocaţie succesorală legală sau testamentară.

Un alt aspect fiscal important rezidă din faptul că organul fiscal poate aduce la cunoştinţă publică informaţiile pe care le deţine în următoarele situații:

• ori de câte ori informaţiile sunt calificate de lege ca fiind publice;
• ori de câte ori, prin acte administrative sau prin hotărâri judecătoreşti (definitive), se constată încălcări ale obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală.