ACCES GRATUIT

Dacă nu se finalizează dezbaterea succesiunii în cel mult doi ani de la deces, pe lângă cheltuielile notariale, se plătește și impozit pe moștenire

Succesiunea reprezintă procedura prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis moștenitorilor săi. Succesiunea poate fi făcută atât la notariat, cât și la instanța de judecată. De cele mai multe ori, e preferată succesiunea la notariat, datorită costurilor mai mici și a termenelor mai scurte. În cazul în care succesiunea nu se finalizează în cel mult doi ani de la decesul persoanei a cărei moștenire se împarte, moștenitorii trebuie să plătească, pe lângă costurile notariale, și un impozit de 1% din valoarea bunurilor moștenite. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum poţi afla dacă ai moştenit acţiuni primite de părinţii sau bunicii tăi în Cuponiada din anii ’90

Toată populaţia ce împlinise vârsta de 18 ani la sfârşitul lui 1990 a devenit acţionară la fabricile, uzinele şi societăţile din România, în urma Marii Privatizări în Masă, ce a avut loc între anii 1991-1994, perioadă cunoscută şi drept Cuponiada. Deşi mulţi dintre cei care au devenit acţionari şi-au vândut deţinerile între timp, la Depozitarul Central (instituţia care deţine registrele despre toţi acţionarii din ţara noastră) încă mai figurează circa 8 milioane de persoane care au devenit investitori în timpul privatizării în masă. Unii dintre aceşti români au uitat că au acţiuni, din momentul în care nu au mai primit înştiinţările legate de dividendele primite, în timp ce alţii au decedat şi nu au spus nimănui despre aceste acţiuni. Totuşi, trebuie ştiut că aceste acţiuni rămase nefolosite nu dispar sau sunt transferate înapoi companiei după decesul titularului, ci „aşteaptă” să fie revendicate, putând să le aducă sume de bani măricele moştenitorilor. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Bine de știut la început de an

Partaj 2020: Cum se împart bunurile unei moșteniri?

Odată ce au acceptat moștenirea în condițiile legii, moștenitorii devin proprietari cu toții pe un ansamblu de bunuri și/sau bani, pe care trebuie să le partajeze potrivit cu cota care-i revine fiecăruia. Fie că aleg să facă împărțirea printr-un simplu acord sau că merg în fața instanței de judecată, ea se poate face oricând. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte esențiale privind modul în care moștenitorii devin proprietari exclusivi pe ceea ce au moștenit. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Moștenirea în 2018: Cine primește averea unei persoane decedate și ce cote se cuvin?

Dacă vrem să moștenim pe cineva, trebuie să fim siguri că legea ne oferă acest drept sau măcar că testatorul s-a gândit la noi ca beneficiari ai averii sale sau ai unei părți din averea sa. Potrivit Codului civil, moștenirea este de două feluri în România: cea legală, prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului, (însă nu și concubinilor) și cea testamentară, care dă o formă concretă dorințelor celui care lasă moștenirea, indiferent de modul în care este actul întocmit. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Partaj 2017: Cum se împart bunurile unei moșteniri?

Odată ce au acceptat moștenirea, așa cum prevede legislația civilă, moștenitorii decedatului devin coproprietari pe un ansamblu de bunuri și/sau bani, pe care trebuie să le partajeze în conformitate cu cota care-i revine fiecăruia prin efectul legii sau al voinței celui decedat. Fie că aleg să-l facă printr-un simplu acord sau că merg în fața instanței de judecată, moștenitorii pot să facă partajul oricând. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte esențiale privind modul în care moștenitorii devin proprietari exclusivi pe ceea ce au moștenit. Citește articolul