Odată ce au acceptat moștenirea în condițiile legii, moștenitorii decedatului devin proprietari laolaltă pe un ansamblu de bunuri și/sau bani, pe care trebuie să le partajeze în conformitate cu cota care-i revine fiecăruia. Fie că aleg să facă împărțirea printr-un simplu acord sau că merg în fața instanței de judecată, ea se poate face oricând. În cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte esențiale privind modul în care moștenitorii devin proprietari exclusivi pe ceea ce au moștenit. Citește articolul
Dacă vrem să moștenim pe cineva, trebuie să fim siguri că legea ne oferă acest drept sau măcar că testatorul s-a gândit la noi ca beneficiari ai averii sale sau ai unei părți din averea sa. Potrivit Codului civil, moștenirea este de două feluri în România: cea legală, prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului, (însă nu și concubinilor) și cea testamentară, care dă o formă concretă dorințelor celui care lasă moștenirea, indiferent de modul în care este actul întocmit. Citește articolul
Chestiunea moștenirii unor datorii presupune înainte de toate ca noi să acceptăm moștenirea respectivă și nu să ne trezim datori peste noapte. Iar despre existența unor datorii, fie ele fiscale sau de alt fel, aflăm cel mai târziu la momentul în care se dezbate moștenirea. Dacă defunctul pe care am putea să-l moștenim avea datorii pentru care nici câteva vieți de om nu l-ar fi ajutat să le plătească, cum se întâmplă în cazul celor cu venituri mici, este imposibil ca acestea să apese pe umerii mai multor generații. Rezolvarea dată de lege constă în faptul că cei care moștenesc nu pot fi obligați să suporte din propriul buzunar datoriile care depășesc o anumită limită. Citește articolul