Brevetul european cu efect unitar - aspecte juridice

1. Protectia prin brevet

1.1 Conventii si Tratate

Fiecare stat are reglementari nationale in domeniul acordarii protectiei prin brevet.

La nivel international, dreptul la brevet a fost reglementat de mai multe conventii si tratate internationale (ex. Conventia de la Paris pentru Protectia Proprietatii Industriale; Tratatul de Cooperare in Domeniul Brevetelor -TCB¹; Tratatul privind Dreptul Brevetelor²).

1.2 Moduri de obtinere a dreptului la brevet

Dreptul la brevet este un drept teritorial. In general, atat depunerea cererii de brevet cat si acordarea brevetului se realizeaza in fiecare stat in care se solicita protectia, conform legislatiei nationale a statului respectiv.

In unele regiuni, exista prevederi la nivel de conventii internationale care, pe de o parte instituie oficii regionale, iar pe de alta parte reglementeaza proceduri de inregistrare la nivel regional, cererea de brevet depusa sau brevetul acordat pe aceasta cale, avand acelasi efect ca si cererile depuse, sau brevetele acordate in statele regiunii respective. In acest sens, putem exemplifica Oficiul European de Brevete (OEB)³ care examineaza si acorda brevete europene in conformitate cu reglementarile Conventiei Brevetului European (CBE)⁴.

2. Brevetul European cu Efect Unitar (Brevetul Unitar)

2.1 Notiune

La nivelul Uniunii Europene, este aproape definitivat sistemul Brevetului European cu Efect Unitar cunoscut sub numele de Brevet Unitar, un drept „hibrid”, guvernat de legislatia europeana, internationala si de legislatiile nationale ale statelor membre UE participante („State Membre Participante”).

2.2 Pachetul legislativ al Brevetului Unitar

Brevetul Unitar este acordat de catre OEB sub prevederile CBE.

Totusi, spre deosebire de clasicul brevet european, sistemul Brevetului Unitar se va bucura de protectie uniforma in toate Statele Membre Participante.
Cei trei “piloni” ai Brevetului Unitar sunt:

• Regulamentul EU nr. 1257/2012 de punere in aplicare a unei cooperari consolidate in domeniul crearii unei protectii unitare prin brevet (Regulamentul 1257/2012);
• Regulamentul EU nr. 1260/2012 de punere in aplicare a cooperarii consolidate in domeniul crearii unei protectii unitare prin brevet in ceea ce priveste dispozitiile aplicabile in materie de traducere (Regulamentul 1260/2012);
• Acordul privind Curtea Unificata in Materie de Brevete (ACUB)⁵;

2.3 Intrarea in vigoare si aplicarea pachetului legislativ privind Brevetul Unitar
 

Ambele Regulamente 1257/2012 si 1260/2012 au intrat in vigoare la data de 20.01.2013, dar se vor aplica incepand cu data intrarii in vigoare a ACUB.

Data intrarii in vigoare a ACUB va fi prima zi a celei de-a patra luni dupa indeplinirea acelei cerinte din urmatoarele doua, care se va complini ultima:

• depunerea celui de-al 13-lea instrument de ratificare a ACUB, considerandu-se incluse ratificarile Germaniei, Marii Britanii si Frantei;
• data intrarii in vigoare a amendamentelor aduse la Regulamentul 1215/2012 al Parlamentului European si al Consiliului privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si comerciala (Regulamentul 1215/2012), privind legatura sa cu ACUB;

2.4 Temeiul emiterii Regulamentelor 1257/2012 si 1260/2012

Motivele care au stat la baza emiterii Regulamentelor 1257/2012 si 1260/2012 au fost printre altele:

• prevederile art. 118 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene (TFUE) care permit Parlamentului European si Consiliului sa stabileasca conform procedurilor ordinare legislative specifice, masuri pentru crearea de drepturi europene de proprietate intelectuala si
• Decizia Consiliului nr.2011/167 din 10.03.2011 de autorizare a unei cooperari consolidate in domeniul crearii unei protectii prin Brevet Unitar (Decizia Consiliului 2011/167)

2.5 Contestarea mecanismului cooperarii consolidate in domeniul Brevetului Unitar

Italia si Spania au initiat la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), o actiune in anularea Deciziei Consiliului 2011/167⁶. Principalul argument invocat de Italia si Spania a fost faptul ca instituirea de drepturi de proprietate intelectuala reglementata de art. 118 din TFUE, reprezinta un aspect care tine de „functionarea pietei interne”, domeniu care cade in competenta exclusiva a UE in conformitate cu prevederile art. 3 (1) (b) din TFUE, astfel incat, emiterea

Deciziei Consiliului 2011/167, a fost luata cu depasirea competentei Consiliului UE. Pretentiile Italiei si Spaniei au fost in cele din urma respinse de CJUE ⁷.

Pe de alta parte, Spania a adus pe rolul CJUE doua actiuni care urmaresc anularea Regulamentelor 1257/2012 si 1260/2012 din pachetul legislativ al Brevetului Unitar. In aceste actiuni, criticile Spaniei au vizat printre altele abuzul de putere datorita utilizarii mecanismului cooperarii consolidate in alte scopuri decat cele expres prevazute de TFUE, incalcarea principiilor autonomiei si uniformitatii in aplicarea dreptului UE ca urmare a sistemului de intrare in vigoare a Regulamentului 1257/2012, „incalcarea principiului securitatii juridice”, etc.⁸

2.6 Avantajele Brevetului Unitar

Fata de clasicul brevet european, Brevetul Unitar prezinta anumite avantaje dintre care mentionam: protectie unica la nivelul Statelor Membre Participante, un cost scazut al procedurii de inregistrare, un singur set de costuri de reinnoire, conditia validarii nu este necesara, executarea hotararilor privind Brevetul Unitar vor fi mai simple si mai putin costisitoare, etc.

2.7 „Brese” ale Brevetului Unitar

In pachetul legislativ al Brevetul Unitar, se pot identifica “brese” care pot genera probleme practice de aplicare si de interpretare a normelor juridice in materie, aceste „brese” fiind prezentate in cele ce urmeaza.

(A) Licenta obligatorie

In legislatiile nationale cu privire la brevet, exista reglementari exprese privind o asa-numita „licenta obligatorie”, care se acorda de catre autoritatea nationala competenta in anumite conditii⁹.

Brevetul Unitar nu contine reglementari exprese privind sistemul licentelor obligatorii. Dimpotriva, in conformitate cu punctul 10 din preambulul Regulamentului 1257/2012, licentele obligatorii „ar trebui reglementate de legislatiile statelor membre participante, pe teritoriile lor respective”.

Considerand numarul actual al Statelor Membre Participante la sistemul Brevetului Unitar, ar trebui sa avem 25 de reglementari ale licentelor obligatorii, motiv pentru care este foarte probabil ca efectul Brevetului Unitar in privinta acestor licente obligatorii, sa nu mai aiba un caracter unitar. Acordarea acestor licente obligatorii in mod neunitar, ar putea conduce la fragmentarea „pietei interne” incidenta bunurilor purtatoare de titluri de brevet. Din aceasta perspectiva, apreciez ca s-ar incalca prevederile art. 326 din TFUE, potrivit carora, orice forma de cooperare consolidata (in speta aceea care priveste Brevetul Unitar), nu poate aduce atingere pietei interne.

Totodata, din moment ce reglementarea licentelor obligatorii se va face la nivelul legislatiilor nationale, CJUE nu va fi competenta sa judece actiuni ce au ca obiect licentele obligatorii.

(B) Brevetul Unitar ca obiect de proprietate

Conform art. 7 (1) din Regulamentul 1257/2012, un Brevet Unitar ca obiect de proprietate, se considera ca fiind un brevet national acordat de statul membru participant in care solicitantul i) isi are resedinta/locul principal de desfasurare a activitatii la data depunerii cererii de brevet; sau ii) are un punct de lucru la data depunerii cererii de brevet.

Daca solicitantul nu are resedinta/locul principal sau punctul de lucru intr-un stat membru participant in care Brevetul Unitar isi produce efectul, conform art. 7(3) din Regulamentul 1257/2012, Brevetul Unitar se considera „brevet national al statului in care se afla sediul Organizatiei Europene de Brevete in conformitate cu articolul 6 (1) din CBE“¹⁰ (adica Germania).

Apreciez ca se creeaza astfel un tratament discriminatoriu intre solicitantii din tarile care nu sunt State Membre Participante si cei din Statele Membre Participante, din moment ce primii vor trebui sa accepte aplicarea legii germane pe cand ultimilor le vor fi aplicabile legislatiile nationale ale Statelor Membre Participante in care acestia isi au resedinta/locul de desfasurare a activitatii sau punctul de lucru.

Un alt aspect al Brevetului Unitar considerat ca obiect al dreptului de proprietate, poate fi incheierea in mod valabil a unui contract de cesiune¹¹ sau licenta ce are ca obiect brevetul respectiv. In conditiile in care Regulamentul 1257/2012 impune tratarea Brevetului Unitar ca brevet national conform prevederilor art. 7 (1), apreciez ca eventualele interdictii ce afecteaza dreptul de proprietate asupra brevetului impuse de legea nationala a statului Membru Participant in care solicitantul isi are resedinta/locul principal/punctul de lucru la data depunerii cererii de brevet, pot afecta o eventuala cesiune/licenta a brevetului catre o terta persoana.

3. Regimul tranzitoriu instituit de art. 83 din ACUB privind clasicul brevet european¹²

3.1 Elementele regimului tranzitoriu

In privinta clasicelor brevete europene, art. 83 din ACUB instituie o competenta alternativa in sensul ca actiunile de incalcare, revocare si declarare a nulitatii care privesc brevetele europene/certificatele suplimentare de protectie ale produselor care fac obiectul unui brevet european, pot fi aduse pe rolul CUB sau pe rolul instantelor nationale. Aceasta competenta alternativa va fi aplicabila pentru o perioada tranzitorie de sapte ani de zile incepand cu data intrarii in vigoare a ACUB¹³.

Astfel, titularul unui brevet european acordat sau depus inainte de sfarsitul perioadei tranzitorii, trebuie sa notifice Registrul daca doreste sa opteze pentru schimbarea competentei in favoarea unei instante nationale. Aceasta notificare trebuie sa fie depusa cel mai tarziu cu o luna inainte de expirarea perioadei tranzitorii. Totodata, in cazul in care titularul brevetului european nu si-a exercitat dreptul de optiune prin notificarea Registrului, iar pe rolul CUB s-a initiat deja actiunea de incalcare sau de revocare a brevetului european, nu se mai poate opta pentru schimbarea competentei in favoarea instantei nationale.

3.2 Legislatia aplicabila

Raportat la alegerea competentei in favoarea instantei nationale in cadrul regimului tranzitoriu, se pune intrebarea daca instanta nationala va aplica legea nationala sau dreptul material al ACUB.

Comitetul Preparator¹⁴ este de parere ca legislatia nationala ar trebui sa fie aplicabila si nu prevederile ACUB datorita faptului ca intentia Statelor Membre Participante a fost sa dezvolte o certitudine juridica printr-o singura curte. In acest sens, in data de 29.01.2014 Comitetul Preparator a emis o nota privind consecintele interpretarii art. 83 din ACUB, motivand concluzia aplicarii legislatiei nationale¹⁵.

4. Concluzie

Pachetul legislativ al Brevetului Unitar se cristalizeaza ca un mecanism juridic alternativ clasicelor sisteme de brevetare (nationala, pe calea TCB sau pe calea CBE)

Consider ca in ciuda problemelor serioase pe care le ridica in prezent aplicarea si interpretarea prevederilor celor trei acte legislative ale Brevetului European, acest mecanism se va dovedi perfectabil intr-o perioada cat mai scurta de timp, urmand ca atat jurisprudenta CJUE, cat si jurisprudenta CUB sa ofere solutii la problemele ivite.

__

¹ TCB a fost ratificat de Romania prin Decretul nr. 81/1979;

²  Tratatul a fost incheiat in anul 2000 si a fost ratificat de Romania prin Legea nr. 537/ 25.11.2004. Numarul tarilor contractante este de 36;

³  alaturi de Consiliul Administrativ, Oficiul European de Brevete reprezinta o componenta a Organizatiei privind Brevetul European (organizatie interguvernamentala infiintata la data de 07.10.1977 pe baza Conventiei Brevetului European semnata la Munchen in 1973 care numara in prezent 38 de state membre);

⁴  Conventia Brevetului European reprezinta un acord international la care Romania a aderat prin Legea nr. 611/2002;

⁵ un acord interguvernamental care stabileste o Curte comuna pentru mai multe tari membre UE, ce are printre altele competenta in solutionarea litigiilor civile privind Brevetul Unitar, brevetul european si certificatele suplimentare de protectie ale produselor ce fac obiectul acestor brevete

 ⁶ a se vedea cauzele conexate C-274/11 si C-295/11 ce se pot accesa de pe portalul http://curia.europa.eu/;
⁷  a para 16-26; 32-41; 47-59; 62-63; 66-69; 75-78; 81-86; 89-94 din decizia CJUE in cauzele conexate nr.C-274/11 si C-295/11;

⁸ La data redactarii acestui articol, opinia Avocatului General (facuta publica prin informarea de presa a CJUE nr.152/14) este in sensul respingerii pretentiilor Spaniei;

⁹daca inventia respectiva nu a fost sau a fost insuficient aplicata iar titularul brevetului nu poate sa-si justifice inactiunea, in situatii de urgenta nationala, de extrema urgenta si in situatii de utilizare publica in scopuri necomerciale (art. 43 din Legea 64/1991 republicata privind brevetele de inventie);

¹⁰ Organizatia Europeana de Brevete este o organizatie interguvernamentala formata din doua organisme OEB si Consiliul Administrativ. Organizatia Europeana de Brevete s-a constituit in 07.10.1977 in baza prevederilor CBE si isi are sediul actual la Munchen in Germania.

¹¹ Cesiunea Brevetului Unitar opereaza pentru toate Statele Membre Participante in care respectivul brevet isi produce efectul in conformitate cu art. 3 (2) teza a II-a din Regulamentul 1257/2012;

¹²  Atentie! Regimul tranzitoriu al acestei competente alternative, este aplicabil numai clasicelor brevete europene a caror reglementare se gaseste in prevederile CBE.

¹³  conform art. 83 para 5 din ACUB, perioada tranzitorie poate fi extinsa cu inca sapte ani;

¹⁴ Comitetul Preparator este compus din reprezentantii tuturor statele semnatare ale ACUB si va exista pana la crearea CUB;

¹⁵ pentru mai multe detalii a se vedea http://www.unified-patent-court.org/news/71-interpretative-note-consequences-of-the-application-of-article-83-upca (website accesat in data de 25.02.2015)