Augustin Zegrean – presedinte
Valer Dorneanu – judecator
Petre Lazaroiu – judecator
Mircea Stefan Minea – judecator
Daniel Marius Morar – judecator
Mona-Maria Pivniceru – judecator
Puskas Valentin Zoltan – judecator
Simona-Maya Teodoroiu – judecator
Tudorel Toader – judecator
Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Minca.
1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, exceptie ridicata de reprezentantul Ministerului Public in Dosarul nr. 7.155/303/2013 (190/2014) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 533D/2014.
2. La apelul nominal se prezinta personal partea Emil Niculae, asistata de doamna avocat Floarea Zamfira Stepanescu din cadrul Baroului Bucuresti, cu delegatie la dosar, lipsind celelalte parti. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului partii prezente, care pune concluzii de admitere a exceptiei astfel cum a fost formulata, aratand ca partea pe care o reprezinta a contribuit la descoperirea unor infractiuni ce intra sub incidenta legii.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei, deoarece textul legal criticat creeaza o discriminare intre persoanele care faciliteaza tragerea la raspundere penala a celor care savarsesc infractiuni grave. Nu exista nicio justificare obiectiva si rezonabila pentru aceasta deosebire de tratament intre martorii care sunt la randul lor cercetati pentru infractiuni grave si cei care sunt cercetati pentru fapte mai putin grave. Asa fiind, se incalca principiul egalitatii cetatenilor in fata legii.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Incheierea din 29 mai 2014, pronuntata in Dosarul nr. 7.155/303/2013 (190/2014), Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, exceptie ridicata de reprezentantul Ministerului Public intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei cauze penale in care se fac cercetari cu privire la savarsirea unor infractiuni la regimul vamal.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale mentionate incalca dispozitiile constitutionale referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii, deoarece conditia impusa de legiuitor cu privire la persoana martorului denuntator de a fi comis o infractiune grava creeaza discriminari sub aspectul beneficului reducerii limitelor pedepsei. In acest sens arata ca art. 1 din lege „reglementeaza asigurarea protectiei si asistentei martorilor a caror viata, integritate corporala sau libertate este amenintata ca urmare a detinerii de catre acestia a unor informatii ori date cu privire la savarsirea unor infractiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord sa le furnizeze organelor judiciare si care au un rol determinant in descoperirea infractorilor si in solutionarea unor cauze”. Or, ceea ce intereseaza in aceasta lege este tragerea la raspundere penala a celor care au savarsit infractiuni grave, neavand relevanta ce fapta a comis cel care denunta.
7. Curtea de Apel Bucuresti - Sectia I penala opineaza ca exceptia este intemeiata, deoarece mentinerea conditiei legale criticate duce la inechitati in randul tratamentului penal al martorilor si, nu in ultimul rand, este contrara scopului pentru care a fost edictat art. 19 din lege, respectiv de a incuraja si motiva persoanele care au cunostinta de infractiuni grave sa denunte aceste fapte si sa colaboreze cu organele judiciare.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
9. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
10. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
11. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 18 aprilie 2014, care au urmatorul continut: „Persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege.”
12. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetatenilor in fata legii.
13. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 682/2002, legiuitorul a urmarit sa instituie un sistem de masuri pentru asigurarea protectiei si securitatii martorilor care denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni grave. In acest sens, pe langa masurile de includere a martorilor intr-un program special de protectie, legiuitorul a prevazut si o cauza de reducere a pedepsei instituita de textul legal criticat care constituie, la randul sau, un instrument eficient pentru combaterea infractiunilor grave, prin determinarea persoanelor care detin informatii decisive cu privire la savarsirea unei astfel de infractiuni sa furnizeze acele informatii organelor judiciare.
14. Astfel, potrivit dispozitiilor contestate, persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, si care a comis o infractiune grava, iar inaintea sau in timpul urmaririi penale ori al judecatii denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit astfel de infractiuni beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege. Prin infractiune grava se intelege, potrivit art. 2 lit. h) din lege, „infractiunea care face parte din una dintre urmatoarele categorii: genocid si infractiuni contra umanitatii si infractiuni de razboi, infractiunile contra securitatii nationale, terorism, omor, infractiunile privind traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de minori, spalarea banilor, falsificarea de monede ori de alte valori, infractiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor, munitiilor, materialelor explozive, nucleare sau al altor materii radioactive, infractiunile de coruptie, precum si orice alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii al carei maxim special este de cel putin 10 ani”.
15. Curtea constata ca dispozitiile legale criticate consacra posibilitatea reducerii la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege numai pentru martorul care la randul sau a comis o infractiune grava. Astfel, desi contribuie la furnizarea unor informatii esentiale organelor judiciare, martorului ii este aplicat un tratament juridic diferit, respectiv nu beneficiaza de reducerea limitelor pedepsei prevazute de lege, pentru simplul motiv ca nu a comis o infractiune grava, asa cum este ea definita de art. 2 lit. h) din Legea nr. 682/2002. Insa, aceasta situatie nu-si gaseste justificare in exigentele constitutionale consacrate de art. 16 alin. (1) din Constitutie potrivit caruia „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”. Cu privire la incidenta art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale, principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (a se vedea, in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).
16. In analiza sa, Curtea constata ca in conditiile in care legea reglementeaza asigurarea protectiei si asistentei martorilor a caror viata, integritate corporala sau libertate este amenintata ca urmare a detinerii de catre acestia a unor informatii ori date privind savarsirea unor infractiuni grave si pe care le-au furnizat organelor judiciare, ratiunea cauzei de reducere a limitelor pedepsei reglementata de norma supusa controlului de constitutionalitate este aceea de a institui un instrument eficient pentru combaterea infractiunilor grave prin determinarea persoanelor care detin informatii decisive in acest sens de a le furniza organelor judiciare. Prin urmare, determinanta si suficienta pentru acordarea beneficului reducerii limitelor pedepsei este actiunea martorului de a denunta si facilita tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savarsit infractiuni grave, indiferent de natura si gravitatea faptei penale comise de el insusi. Altfel spus, atingerea obiectivului urmarit de legiuitor, respectiv acela de combatere a infractiunilor grave ca urmare a denunturilor si informatiilor furnizate de martori, se realizeaza si in ipoteza in care martorul nu a comis o infractiune grava. Asa fiind, comiterea de catre martor a unei infractiuni care nu se incadreaza in categoria infractiunilor grave, asa cum sunt ele definite in art. 2 lit. h) din lege, nu poate fi un element care sa il excluda pe acesta de la beneficiul cauzei de reducere a limitelor de pedeapsa. Drept urmare, diferenta operata de norma supusa controlului de constitutionalitate intre cele doua categorii de martori, dupa cum acestia au savarsit sau nu o infractiune grava, nu se bazeaza pe un criteriu rational si nu justifica un tratament juridic diferentiat, Curtea retinand ca cele doua categorii de martori se afla in situatii juridice identice din perspectiva incidentei normei supuse controlului de constitutionalitate.
17. Asadar, Curtea retine ca nesocotirea principiului egalitatii in drepturi are drept consecinta neconstitutionalitatea normei care instituie un privilegiu ori o discriminare. In acest sens, Curtea constata ca, potrivit jurisprudentei sale, discriminarea se bazeaza pe notiunea de excludere de la un drept/beneficiu (Decizia Curtii Constitutionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constitutional specific, in cazul constatarii neconstitutionalitatii discriminarii, il reprezinta acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). Asadar, Curtea retine ca sintagma „fara privilegii si fara discriminari” din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constitutie priveste, in cauza de fata, teza referitoare la interzicerea discriminarii. Or, cata vreme principul egalitatii in fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite, atunci nu exista niciun motiv rezonabil pentru care un martor care a savarsit o infractiune care nu se incadreaza in enumerarea exhaustiva a art. 2 lit. h) din legea supusa controlului Curtii, dar a contribuit decisiv la tragerea la raspundere penala a unei persoane care a savarsit o infractiune grava, sa nu beneficieze, la randul sau, asemeni martorului care a comis o infractiune grava, de beneficiul reducerii la jumatate a limitelor de pedeapsa.
18. Asa fiind, Curtea constata ca persoana care are calitatea de martor in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, indiferent daca este autor al unei infractiuni grave sau mai putin grave, se afla in aceeasi situatie juridica, sens in care, tratamentul juridic nu poate fi decat identic. Asadar, neconstitutionalitatea discriminarii astfel constatate are ca rezultat acordarea beneficiului reducerii la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege si martorilor care au savarsit infractiuni ce excedeaza definitiei din art. 2 lit. h) din Legea nr. 682/2002.
19. In concluzie, Curtea constata ca solutia legislativa supusa cenzurii sale afecteaza dispozitiile constitutionale referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii.
20. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de reprezentantul Ministerului Public in Dosarul nr. 7.155/303/2013 (190/2014) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia I penala si constata ca solutia legislativa reglementata de art. 19 din Legea nr. 682/2002 care exclude de la beneficiul reducerii la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege persoana care are calita tea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1, si care nu a comis o infractiune grava este neconstitutionala.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Curtii de Apel Bucuresti - SectiaI penala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 26 februarie 2015.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Comentarii articol (0)