Firmele nu se pot apara daca inspectorii antifrauda gresesc in controale. Posibilitatea de a contesta procesele-verbale emise dupa verificari, limitata din cauza unei definitii

Decizia inedita a unei instante contrazice opinia ANAF: procesul verbal este act administrativ fiscal

Recent, Tribunalul Iasi a oferit o solutie destul de neobisnuita intr-un dosar in care paratii sunt Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si Directia Antifrauda (DAF). Instanta a obligat Directia Regionala Antifrauda Fiscala nr. 1 Suceava sa solutioneze contestatia administrativa formulata de un contribuabil impotriva procesului verbal incheiat dupa un control. Instanta a considerat ca procesul verbal produce efecte juridice, motiv pentru care este act administrativ fiscal.

Solutia data de Tribunalul Iasi a fost sesizata de Gabriel Biris, partener fondator la Biris Goran, cel care a prezentat situatia intr-o postare pe pagina personala de Facebook. 

Pe scurt, Directia Regionala Antifrauda Fiscala nr. 1 Suceava a efectuat un control sumar la unul dintre contribuabili, intocmind un proces-verbal de control. Au fost dispuse masuri asiguratorii, conturile contribuabilului au fost poprite, iar activitatea blocata, pe motiv de “comportament fiscal inadecvat”.

Atat sechestrul, cat si procesul verbal, au fost contestate de catre contribuabilul in cauza. DAF a refuzat sa solutioneze aceasta contestatie, motivand ca procesul verbal nu este un act administrativ fiscal (pentru ca nu stabileste, ci doar estimeaza obligatiile de plata), motiv pentru care nu poate fi contestat.

Ulterior, contribuabilul s-a adresat, in calitate de reclamant, Sectiei contencios administrativ si fiscal a Tribunalului Iasi pentru refuzul solutionarii cererii de catre parati, cerand instantei sa oblige DAF sa solutioneze contestatia.

Contribuabilul a considerat procesul verbal ca fiind act administrativ fiscal intrucat acesta produce efecte din moment ce in baza lui au fost dispuse masuri asiguratorii.

Tribunalul Iasi a admis cererea reclamantului (Gabriel Biris a aratat ca firma a ajuns in insolventa ca urmare a actiunilor Fiscului si a fost reprezentata legal in instanta printr-un administrator judiciar), si i-a obligat pe parati sa solutioneze contestatia si sa emita actul administrativ fiscal de solutionare.

Solutia Tribunalului nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs. 

Totusi, este sau nu este? Ce spun specialistii

Avocatii de la Niculeasa Litigators Tax & Regulatory considera ca procesul verbal de control emis de DAF este un act administrativ fiscal, ce poate fi contestat in temeiul Codului de procedura fiscala.

"Chiar si in situatia in care el nu este considerat un act administrativ-fiscal, prin efectele produse, se poate incadra in categoria mai generala a actelor administrative ce pot fi atacate in temeiul Legii 554/2004", ne-a explicat George Trantea, avocat in cadrul casei de avocatura Niculeasa.

"Din pacate, in practica, in actiunile ce vizeaza in mod direct procesele verbale emise de Garda Financiara sau Antifrauda, instantele admit exceptia inadmisibilitatii considerand, in concordanta cu ANAF, ca procesul verbal nu este nici act administrativ fiscal, nici act administrativ", a continuat aceeasi sursa.

Solutia adoptata de Tribunalul Iasi este destul de rar intalnita in practica, dar nu este singulara, caci, dupa cum ne-au explicat specialistii cu care am discutat, in ultimele luni au mai existat si alte solutii similare cu cea de la Iasi, date de instante din Bacau, Cluj sau Bucuresti.

Totusi, aceste decizii nu au fost facute publice, "pentru ca, din pacate, nu aduc o reala plus valoare: anularea unui proces verbal intocmit de DAF neavand implicatii juridice si fiscale automate, datorita insasi naturii acestui proces verbal", considera Luisiana Dobrinescu, avocat fondator al casei de avocatura Dobrinescu Dobrev.

Recent, avocatii de la Niculeasa Litigators Tax & Regulatory au obtinut in fata Judecatoriei Timisoara, in legatura cu un proces-verbal emis de Directia Antifrauda, recunoasterea caracterului sau de act premergator emiterii unui act administrativ fiscal ce se contesta in contestatia la executare.

“Astfel, intr-o contestatie la executare ce priveste o decizie de instituire a masurilor asiguratorii, Judecatoria Timisoara a admis caracterul de act premergator al procesului verbal emis de DAF fata de decizia de instituire a masurilor asiguratorii, procedand astfel la analiza legalitatii sale in fond”, ne-a explicat George Trantea. 

Bogdan Costea, expert contabil judiciar si consultant fiscal la Viboal FindEx, a subliniat la randul sau ca procesul verbal de control al inspectorilor antifrauda este un act premergator emiterii unei decizii de impunere, iar valorificarea constatarilor inspectorilor se realizeaza ulterior de catre organele fiscale (Directiile generale ale finantelor publice judetene sau ale Municipiului Bucuresti, Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili) printr-o inspectie fiscala ce are loc ulterior controlului inspectorilor antifrauda, ca urmare a sesizarii acestora.

Specialistul de la Viboal FindEx ne-a explicat ca, desi procesele verbale ale Antifraudei nu se contesta intrucat nu conduc la stabilirea unor obligatii fiscale pentru contribuabili, acestea conduc de cele mai multe ori la instituirea unor masuri asiguratorii, masuri care de multe ori impiedica desfasurarea activitatii contribuabilului.

"Se intampla frecvent ca inspectiile fiscale ce urmeaza controalelor inspectorilor antifrauda sa vina cu o foarte mare intarziere (1-2 ani) timp in care contribuabilii pot suferi prejudicii semnificative ca urmare a masurilor asiguratorii impuse. Contestarea acestor masuri asiguratorii devine dificila, intrucat in lipsa unei decizii de impunere si a unei analize pe fond, o eventuala contestare a masurilor asiguratorii implica o analiza strict formala (daca masura a fost sau nu instituita corect din punct de vedere procedural) si astfel contribuabilii ajung sa fie sanctionati intr-un mod indirect prin blocarea activitatii pentru fapte prezumtive, a caror constatare definitiva urmeaza a se stabili de catre organele fiscale la un moment ulterior", a declarat Bogdan Costea. 

Cum este definit actul administrativ fiscal in legislatie

Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. c) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, actualizata in 2014, actul administrativ reprezinta actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Actul administrativ fiscal este, potrivit art. 41 din Codul de Procedura Fiscala, actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale, a precizat pentru AvocatNet.ro Alina Neagu, avocat si practician in insolventa la casa de avocatura Ionescu si Sava. 

Totodata, art. 85 din Codul de procedura fiscala reglementeaza actele juridice prin care se stabilesc obligatiile fiscale, respectiv declaratia fiscala si decizia emisa de organul fiscal.

Alte acte administrative fiscale cunoscute sunt: declaratia de inregistrare fiscala, certificatul de inregistrare in scopuri de TVA, decizia de masuri, decizia de anulare din oficiu a inregistrarii in scopuri de TVA, etc. 

Asadar, printre acestea nu se regaseste si procesul verbal de control emis de Directia Antifrauda. 

Totusi, "in masura in care prin procesul verbal incheiat de inspectorii din cadrul Directiei Antifrauda Fiscala se stabilesc, modifica sau sting drepturi si obligatii fiscale, acest act va putea fi calificat de catre instanta ca reprezentand un act administrativ fiscal", este de parere Alina Neagu.

Plecand de la acest principiu, avocatul de la casa de avocatura Ionescu si Sava vede hotararea Tribunalului Iasi ca pe una explicabila, in conditiile in care prin procesul verbal din cauza judecata au fost dispuse anumite masuri. 

Procedura actuala de control a Fiscului a creat probleme care nu existau inainte

Potrivit HG nr. 520/2013 privind organizarea si functionarea ANAF, inspectorii antifrauda, cu exceptia celor din cadrul Directiei de combatere a fraudelor, executa operatiuni de control curent si operatiuni de control tematic.

Controlul curent se executa operativ si inopinat, pe baza legitimatiei de control, a insignei si a ordinului de serviciu permanent.

Controlul tematic se executa de catre inspectorii antifrauda in baza legitimatiei de control, a insignei si a ordinului de control tematic prin care se stabilesc obiectivele de verificat, entitatile supuse controlului, perioada asupra careia se efectueaza verificarea, durata si momentul declansarii controlului.

"Procesul verbal intocmit de Antifrauda in urma unui control inopinat nu este un act administrativ care produce prin el insusi implicatii juridice si fiscale, asa cum nici un proces-verbal intocmit in urma unui control inopinat efectuat de compartimentul de inspectie fiscala nu este un act administrativ", ne-a explicat Luisiana Dobrinescu, avocat in cadrul Dobrinescu Dobrev SCA. 

In urma efectuarii controlului antifrauda inspectorii trebuie sa incheie, in functie de situatia particulara a fiecarui contribuabili verificat, procese verbale de control pentru stabilirea starii de fapt fiscale, pentru constatarea si sanctionarea contraventiilor sau pentru constatarea imprejurarilor privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala.

Intr-un articol mai vechi publicat pe site-ul nostru, Sorin Biban, Tax Manager in cadru Biris Goran, ne-a explicat ca, la finalizarea controlului, contribuabilii pot contesta doar un un singur tip de proces-verbal, cel de sanctionare a contraventiilor, prin formularea unei plangeri contraventionale, pe calea instantei.

Conform aceleiasi surse, in cazul in care procesul verbal este doar unul de constatare, acesta nu poate fi contestat, intrucat nu reprezinta un titlu de creanta, respectiv o decizie de impunere sau un alt act administrativ fiscal, a continuat specialistul. 

Procesul verbal al Antifraudei este urmat de emiterea a doua acte cu un regim juridic de sine statator: decizia de instituire a masurilor asiguratorii si sesizarea organului de cercetare penala, explica Luisiana Dobrinescu. 

Specialistul considera ca procedura aplicata in trecut, inaintea aparitiei Directiei Antifrauda, era mult mai eficienta. 

“In identificarea solutiei corecte trebuie sa ne amintim ca aceste instrumente, procesul verbal si masurile asiguratorii, nu s-au inventat odata cu infiintarea Antifraudei; ele exista de ani de zile si nu au generat abuzuri, pentru ca erau urmate la o scurta perioada de timp de acte administrativ fiscale (decizii de impunere)”, a mentionat specialistul. 

Mai mult, avocatul contactat de redactia noastra a relatat si modul in care procedura a putut fi aplicata corect, timp de mai bine de un deceniu:

“In cazul in care existau anumite informatii la nivelul organului de administrare fiscala cu privire la un anumit contribuabil (sesizari, inadvertente in sistemul informatic ca urmare a declaratiilor depuse de contribuabil, etc.), departamentul de inspectie fiscala efectua un control inopinat. Rezultatul acestui control era consemnat intr-un PV similar, daca nu identic cu cel pe care il foloseste astazi Antifrauda. Acest PV mentiona inadvertentele sesizate, estima debite fiscale potentiale si facea recomandarea explicita pentru efectuarea unei inspectii fiscale. Daca se considera ca exista riscul sustragerii de la o posibila executare silita, se instituiau masuri asiguratorii in baza unor decizii identice cu cele emise in urma controalelor Antifrauda”.

Aceeasi sursa ne-a explicat si de ce procesul verbal nu reprezenta o problema atat de mare in trecut, asa cum este in prezent: 

"In maximum 30 de zile de la momentul incheierii unui proces verbal de control inopinat si implicit de la la instituirea unor masuri asiguratorii, organul fiscal efectua o inspectie fiscala si emitea o decizie de impunere. Acea decizie de impunere putea fi contestata pe fond, debitele fiscale puteau fi esalonate sau suspendate etc".

Problemele au inceput sa apara dupa ce, in anul 2013, Agentia Nationala de Administrare Fiscala a trecut printr-un amplu proces de reorganizare, prin care  fost desfiintata Garda Financiara, iar in locul ei a aparut Directia Generala de Antifrauda Fiscala.

Antifrauda a preluat astfel toate instrumentele emise in trecut de Garda Financiara (procese verbale, masuri asiguratorii, decizii de impunere) si le-a oferit, in opinia specialistului de la Dobrinescu Dobrev SCA, o cu totul alta conotatie. 

"Antifrauda verifica in doua-trei zile operatiunile efectuate de contribuabili in ani de zile, instituie masuri asiguratorii si apoi isi pierde interesul.
Administratiile financiare nu pot tine pasul in efectuarea inspectiilor fiscale, pentru ca acestea implica zeci de zile de analiza, nu doar doua-trei.

Rezultatul este colapsul contribuabilului si al bugetului de stat, pentru ca, in lipsa unei activitati, administratiile financiare nu mai au de la cine colecta taxe si impozite", a atentionat avocatul si fondatorul casei de avocatura Dobrinescu Dobrev.

Luisiana Dobrinescu si Gabriel Biris sustin totodata solicitarile mediului de afaceri, propuse prin intermediul noului Cod de procedura fiscala, prin care ar trebui sa se ajunga la o normalitate procedurala in cazul Directiei Antifrauda.

"Practic, incercam sa limitam situatiile in care Antifrauda blocheaza cat ai pocni din degete si apoi nimic nu se mai intampla ani de zile. Este nevoie ca ANAF, ca organ care include atat Antifrauda, cat si inspectia fiscala, sa arate un nivel ridicat de responsabilitate in administrarea fiscala, pentru ca in curand nici macar salariile functionarilor publici nu se vor mai putea finanta din cadavrele unor contribuabili asfixiati”, atrage atentia Luisiana Dobrinescu. 

Responsabilitatea administrarii fiscale ar consta, dupa parerea Luisianei Dobrinescu, in:

• impunerea unui termen maxim de la momentul emiterii unui proces verbal pana la momentul emiterii unui act administrativ fiscal (implicit, prin efectuarea unei inspectii fiscale);
• impunerea unui termen maxim de la momentul instituirii unei masuri asiguratorii si pana la momentul emiterii unui act administrativ fiscal (deciziei de impunere).

Totodata, Gabriel Biris arata ca spetele fiscale ar trebui sa fie judecate in instantele de contencios, nu in cele de penal.

Decizia de la Iasi - scenarii si urmari. Ce efecte poate produce?

Decizia din procesul derulat la Tribunalul Iasi nu este definitiva, ea putand fi atacata cu recurs. 

Luisiana Dobrinescu subliniaza faptul ca anularea in instanta a procesului verbal nu are nicio influenta asupra litigiului care vizeaza desfiintarea deciziei de instituire a masurilor asiguratorii.

"Sesizarea penala este insotita de procesul verbal al Antifraudei care are menirea doar sa consemneze anumite aspecte de fapt. Cu alte cuvinte, PV Antifrauda nu este nici act de sesizare si nici macar mijloc de proba. In consecinta, anularea in instanta a PV nu are nicio influenta procedurala asupra cercetarii penale", a punctat aceeasi sursa.

Totusi, avocatul atrage atentia asupra semnelor de intrebare pe care o astfel de situatie le ridica si considera ca doar o modificare legislativa ar putea schimba ceva: “Litigiile precum cel de la Iasi ar trebui sa constituie o atentionare serioasa pentru adevaratii profesionisti din cadrul Ministerului de Finante, in vederea schimbarii legislatiei. Situatiile de blocaj in activitate si in perceperea de taxe si impozite influenteaza nu numai mediul privat, ci si bugetul de stat”.

Specialistii de la Niculeasa Litigators Tax & Regulatory considera si ei ca solutia Tribunalului Iasi este potrivita deoarece "este in concordanta cu prevederile din Constitutia Romaniei, care garanteaza controlul actelor administrative de catre instantele de contencios administrativ".

"Insa, pana la confirmarea deciziei de la Tribunalul Iasi si raspandirea acestei practici, consideram ca instantele ar trebui sa aiba in vedere analiza continutului procesului verbal emis de DAF in cadrul contestatiilor la executare initiate impotriva masurilor asiguratorii deoarece aceste procese verbale contin motivele care conduc la instituirea masurilor", a declarat George Trantea, avocat la Niculeasa Law Office.

O eventuala mentinere a deciziei luate de Tribunalul Iasi de catre instanta de recurs ar putea consemna, in opinia lui Gabriel Biris, un moment important in practica instantelor din Romania.

Consultantul fiscal Bogdan Costea, expert contabil judiciar si consultant fiscal la Viboal FindEx este de parerea ca hotararea, daca va fi mentinuta si dupa recurs, ar crea un precedent in favoarea contribuabilor: "In masura in care vom vedea din ce in ce mai des astfel de solutii, instantele vor exercita o presiune indirecta asupra autoritatii fiscale pentru urgentarea inspectiilor fiscale necesare in vederea valorificarii sau nu a constatarilor inspectorilor antifrauda".

Alina Neagu, Practician in insolventa la casa de avocatura Ionescu si Sava, considera ca, desi o astfel de hotarare va avea un efect de opozabilitate numai fata de parti, nu si fata de terti, (deci solutia instantei nu va viza decat speta judecata, nu si alte spete asemanatoare), ea ar da, totusi, nastere unei practici neunitare.

"In masura extinderii acestei practici neunitare, ea ar putea fi transata prin promovarea unui recurs in interesul legii care sa asigure interpretarea si aplicarea unitara a legii", a incheiat specialistul. 

Practic, s-ar crea premisele pentru ca, in viitor, Inalta Curte de Casatie si Justitie sa poata fi sesizata cu aceasta problematica si sa stabileasca cum trebuie sa se raporteze instantele la procesele-verbale emise de Directiile Antifrauda.

AvocatNet.ro a incercat sa obtina o parere pe aceasta tema si de la Biroul de Comunicare si Relatii Publice din cadrul ANAF, insa reprezentantii institutiei nu au oferit, pana la momentul publicarii acestui articol, niciun raspuns.